Analiza CNN: De ce China si Japonia se roaga ca SUA sa nu intre in incapacitate de plata
Pe masura ce SUA se apropie de incapacitate de plata a datoriei, a doua si a treia economie sunt ingrozite de aceasta perspectiva, relateaza CNN.
China si Japonia sunt cei mai mari investitori straini in datoria publica americana. Impreuna detin 2.000 de miliarde de dolari – mai mult de un sfert – din cele 7.600 de miliarde de dolari in titluri de trezorerie americane detinute de tarile straine.
Beijingul a inceput sa accelereze cumpararea de titluri de trezorerie americane in 2000, cand Statele Unite au aprobat efectiv intrarea Chinei in Organizatia Mondiala a Comertului, declansand un boom al exporturilor. Acest lucru a generat cantitati uriase de dolari pentru China, care avea nevoie de un loc sigur in care sa le depoziteze.
Obligatiunile de trezorerie americane sunt considerate in general ca fiind una dintre cele mai sigure investitii de pe Pamant, iar detinerile Chinei de titluri de stat americane au crescut de la 101 miliarde de dolari pana la un varf de 1 300 de miliarde de dolari in 2013.
China a fost cel mai mare creditor strain al Statelor Unite timp de mai bine de un deceniu. Dar o escaladare a tensiunilor cu administratia Trump in 2019 a facut ca Beijingul sa-si reduca detinerile, iar Japonia a depasit China ca principal creditor in acel an.
Tokyo detine acum 1.100 de miliarde de dolari, fata de 870 de miliarde de dolari ai Chinei, iar aceasta expunere puternica inseamna ca ambele tari sunt vulnerabile la o eventuala prabusire a valorii titlurilor de Trezorerie americane daca scenariul apocaliptic pentru Washington s-ar desfasura.
„Detinerile mari de trezorerie ale Japoniei si Chinei le-ar putea afecta daca valoarea titlurilor de Trezorerie se prabuseste”, au declarat Josh Lipsky si Phillip Meng, analisti de la Centrul de GeoEconomie al Atlantic Council.
Scaderea valorii titlurilor de Trezorerie ar duce la o scadere a rezervelor valutare ale Japoniei si Chinei. Asta inseamna ca acestea ar avea mai putini bani disponibili pentru a plati importurile esentiale, pentru a-si achita propriile datorii externe sau pentru a-si sustine monedele nationale.
Cu toate acestea, „adevaratul risc” provine din consecintele economice globale si din recesiunea probabila a SUA care ar putea urma unei situatii de incapacitate de plata, au spus ei.
„Aceasta este o preocupare serioasa pentru toate tarile, dar reprezinta un risc deosebit pentru redresarea economica fragila a Chinei”, au declarat Lipsky si Meng.
Dupa o explozie initiala a activitatii in urma ridicarii abrupte a restrictiilor privind pandemia la sfarsitul anului trecut, economia Chinei se clatina acum, in conditiile in care consumul, investitiile si productia industriala dau semne de incetinire. Presiunea deflationista s-a inrautatit, deoarece preturile de consum abia au evoluat in ultimele cateva luni. Un alt motiv de ingrijorare majora il reprezinta rata somajului in crestere in randul tinerilor tinerilor, care a atins un nivel record de 20,4% in aprilie.
Intre timp, economia Japoniei abia da semne ca iese din stagnare si deflatie, care au bantuit tara timp de decenii.
Impact devastator
Chiar daca guvernul american ramane fara bani si ia masuri extraordinare pentru a-si plati toate facturile – un scenariu despre care secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat ca s-ar putea intampla chiar de la 1 iunie – probabilitatea unui default al SUA ar putea fi inca scazuta.
Unii legislatori americani au propus prioritizarea platii dobanzilor la obligatiuni catre cei mai mari detinatori de obligatiuni.
Acest lucru s-ar face in detrimentul altor obligatii, cum ar fi plata pensiilor guvernamentale si a salariilor angajatilor guvernamentali, dar ar evita o incapacitate majora de plata a datoriilor fata de tari precum Japonia si China, a declarat Alex Capri, lector senior la NUS Business School.
Iar in lipsa unei alternative clare, ca raspuns la cresterea volatilitatii pietei, investitorii ar putea schimba obligatiunile pe termen scurt cu obligatiuni pe termen lung. Acest lucru ar putea aduce beneficii Chinei si Japoniei, deoarece detinerile acestora sunt concentrate in titluri de trezorerie americane pe termen lung, potrivit lui Lipsky si Meng de la Atlantic Council.
„O incapacitate de plata a datoriei in SUA ar insemna o scadere a valorii titlurilor de trezorerie, o crestere a ratelor dobanzilor, o scadere a valorii dolarului si o volatilitate crescuta”, a declarat Marcus Noland, vicepresedinte executiv si director de studii la Peterson Institute for International Economics.
„De asemenea, ar fi probabil insotita de o scadere a pietei bursiere americane, de o presiune sporita asupra sectorului bancar american si de o presiune sporita asupra sectorului imobiliar”.
Acest lucru ar putea duce la un esec si al economiei globale interconectate si al pietelor financiare.
China si Japonia depind de cea mai mare economie din lume pentru a sustine companiile si locurile de munca de acasa. Sectorul exporturilor este crucial pentru China, in conditiile in care alti piloni ai economiei – cum ar fi sectorul imobiliar – s-au clatinat. Exporturile genereaza o cincime din PIB-ul Chinei si ofera locuri de munca pentru aproximativ 180 de milioane de persoane.
In ciuda tensiunilor geopolitice in crestere, Statele Unite raman cel mai mare partener comercial al Chinei. In 2022, schimburile comerciale dintre SUA si China au atins un nivel record de 691 de miliarde de dolari.
„Pe masura ce economia americana ar incetini, impactul s-ar transmite prin comert, diminuand exporturile chinezesti catre SUA, de exemplu, si contribuind la o incetinire globala”, a declarat Noland.
Preocupari profunde
Guvernatorul Bancii Japoniei, Kazuo Ueda, si-a exprimat ingrijorarea vinerea trecuta, avertizand ca o intrare in incapacitate de plata a SUA ar provoca turbulente pe diverse piete si ar avea consecinte grave pentru economia globala.
„Banca Japoniei se va stradui sa mentina stabilitatea pietei pe baza angajamentului sau de a raspunde in mod flexibil, tinand cont de evolutiile economice, de preturi si financiare”, a declarat acesta in fata parlamentului, potrivit Reuters.
Beijingul a fost relativ tacut in aceasta privinta. Ministerul de Externe a comentat marti ca spera ca Statele Unite sa „adopte politici fiscale si monetare responsabile” si „sa se abtina de la a transfera riscurile” catre lume.
Agentia de stiri de stat chineza Xinhua a publicat un articol la inceputul acestei luni, subliniind „relatia simbiotica” pe care tarile o au pe piata americana a obligatiunilor.
„Daca Statele Unite nu isi platesc datoria, nu numai ca va discredita Statele Unite, dar va aduce si pierderi financiare reale Chinei”, a afirmat aceasta.
Tokyo sau Beijingul nu pot face mare lucru, in afara de a astepta si a spera la ce e mai bun.
Aruncarea in graba a datoriei americane ar fi „contraproductiva”, a spus Capri, deoarece ar creste semnificativ valoarea yenului japonez sau a yuanului chinezesc in raport cu dolarul, ceea ce ar duce la TexploziaT exporturilor.
Beneficii pe termen mai lung?
Pe termen mai lung, unii analisti spun ca o eventuala intrare in incapacitate de plata a SUA ar putea impinge China sa isi accelereze eforturile de a crea un sistem financiar global care sa fie mai putin dependent de dolar.
Guvernul chinez a incheiat deja o serie de acorduri cu Rusia, Arabia Saudita, Brazilia si Franta pentru a spori utilizarea yuanului in comertul si investitiile internationale. Un deputat rus a declarat anul trecut ca tarile BRICS, si anume China, Rusia, India, Brazilia si Africa de Sud, analizeaza crearea unei monede comune pentru comertul transfrontalier.
„Acest lucru va servi cu siguranta drept catalizator pentru ca China sa continue sa impinga internationalizarea yuanului si pentru ca Beijingul sa isi dubleze eforturile de a-si aduce partenerii comerciali in initiativa recent anuntata ‘Moneda BRIC'”, a declarat Capri.
Cu toate acestea, China se confrunta cu unele obstacole serioase, cum ar fi controalele pe care le aplica asupra cantitatii de bani care pot intra si iesi din economia sa. Analistii spun ca Beijingul a aratat putina dorinta de a se integra pe deplin in pietele financiare globale.
Datele recente ale sistemului international de plati SWIFT au aratat ca ponderea yuanului in finantarea comertului mondial a fost de 4,5% in martie, in timp ce dolarul a reprezentat 83,7%.
„Mai este inca un drum lung de parcurs pana la aparitia unei alternative credibile la dolarul american”, au declarat Lipsky si Meng.
