Analiza: De ce Orban, Meloni si Fiala sunt suparati in legatura cu functiile de conducere din UE. „Nu au niciun cuvant de spus”
Viktor Orban, Giorgia Meloni si Petr Fiala doresc sa aiba un cuvant mai important de spus in ceea ce priveste modul in care sunt alocate posturile de conducere din UE. Dar cifrele joaca impotriva lor, se arata intr-o analiza a Euronews.
Cine ar trebui sa conduca Uniunea Europeana in urmatorii cinci ani? La zece zile de la alegeri, intrebarea ramane fara raspuns.
Un summit informal desfasurat luni nu a reusit sa produca rezultatele necesare, in ciuda faptului ca s-a stabilit un trio de candidati pentru functiile de conducere: Ursula von der Leyen pentru presedintia Comisiei Europene, Antonio Costa pentru presedintia Consiliului European si Kaja Kallas pentru functia de Inalt Reprezentant pentru afaceri externe si politica de securitate.
Pe hartie, selectia intruneste toate conditiile: diversitate politica, diversitate geografica si echilibru de gen.
Cu toate acestea, nu s-a ajuns la nicio intelegere. O serie de intalniri bilaterale si trilaterale intre cele trei partide principale – Partidul Popular European (PPE), socialistii si liberalii – au ajutat la reducerea diferentelor, dar s-au impotmolit din cauza cererilor maximaliste ale PPE.
Un summit este programat pentru 27 iunie pentru a face o noua incercare.
Intre timp, au inceput incriminarile. O mana de lideri si-au exprimat nemultumirea si frustrarea fata de modul in care se desfasoara negocierile.
„Vointa poporului european a fost ignorata astazi la Bruxelles”, a declarat premierul Ungariei, Viktor Orban, la finalul reuniunii de luni.
Orban a atacat PPE, care a castigat confortabil alegerile, pentru ca si-a impartit posturile de conducere cu socialistii si liberalii, care au iesit pe locul doi, respectiv trei.
„Nu le pasa de realitate”, a scris Orban. „Nu ar trebui sa fim naivi: ei vor continua sa sprijine migratia si vor trimite si mai multi bani si arme in razboiul dintre Rusia si Ucraina”, a continuat el.
O zi mai tarziu, Il Corriere Della Sera a publicat un articol care detalia furia unui alt lider: Giorgia Meloni. Potrivit ziarului, premierul considera ca a fost lasata pe margine in timp ce bilateralele erau in curs de desfasurare si a refuzat sa accepte o selectie „preambalata” fara a avea mai intai o discutie „serioasa si aprofundata”.
Apoi, si-a exprimat nemultumirile si premierul ceh Petr Fiala, care a facut o legatura exagerata intre geografia tarii sale si pretentiile sale la putere.
„Regulile sunt clare, nominalizarile pentru posturile de conducere din institutiile europene trebuie sa respecte interesele politice si geografice”, a scris Fiala pe retelele de socializare. „Republica Ceha se afla in centrul Europei – viitorul nostru portofoliu trebuie sa reflecte acest lucru”, a continut Fiala.
Nemultumirile exprimate de Orban, Meloni si Fiala au o trasatura comuna: niciunul dintre ei nu apartine celor trei familii pro-europene – PPE, socialistii si liberalii – care au dominat Bruxelles-ul timp de decenii.
Desi aceasta influenta nu mai este ceea ce a fost odata, „marea coalitie” detine inca majoritatea de guvernare in Parlamentul European si controleaza Consiliul European, avand in jurul mesei aproximativ 75% dintre sefii de stat si de guvern.
In opinia lor, aceste cifre sunt suficient de puternice pentru a mentine politica traditionala care dicteaza ca posturile de conducere sunt alocate PPE, socialistilor si liberalilor in functie de performantele lor electorale. Desi acest mod de lucru a fost criticat ca fiind „intelegeri de culise” lipsite de transparenta, el a asigurat stabilitatea si predictibilitatea ciclului de elaborare a politicilor blocului.
Dar pentru Orban, Meloni si Fiala, bate vantul schimbarii.
Cresterea sprijinului pentru partidele de linie dura si de extrema-dreapta la alegerile din iunie reprezinta, pentru ei, inceputul unei revizuiri mai ample a normelor de lunga durata ale UE, incepand cu distribuirea functiilor de conducere. In opinia lor, vocile lor mai puternice ar trebui sa fie auzite si recunoscute cu mai multa autoritate.
„Rezultatul alegerilor europene este clar: partidele de dreapta s-au intarit, stanga si liberalii au pierdut teren”, a declarat Orban. „Nu vom ceda in fata acestui lucru! Vom uni fortele dreptei europene si vom lupta impotriva birocratilor pro-migratie si pro-razboi”, a adaugat el.
Aritmetica, insa, prezinta o imagine cu totul diferita.
Desi nationalistii au facut progrese, nu au ajuns la „valul masiv” sau „valul” pe care il anticipau sondajele de opinie. In urmatoarea legislatura, ei vor fi mai numerosi, dar vor ramane o minoritate. „Marea coalitie” a primelor trei formatiuni va avea o majoritate de peste 400 de locuri – din 720 de locuri – care ar putea trece de 450 de locuri cu ajutorul Verzilor, suficient pentru a echilibra situatia.
In schimb, grupul conservatorilor si reformistilor europeni (ECR), de dreapta dura, si grupul de extrema dreapta Identitate si Democratie (ID) vor avea impreuna peste 130 de locuri, care s-ar putea extinde daca unii membri neafiliati se vor alatura randurilor lor.
In Consiliul European, unde deciziile politice se iau la cel mai inalt nivel, cifrele sunt mai clare: ECR are doi reprezentanti – Meloni si Fiala – iar ID nu are niciunul. Orban nu este afiliat si a pus ochii pe grupul ECR. Candidatura sa se confrunta insa cu rezistenta membrilor pro-Ucraina ai grupului, inclusiv a partidului lui Fiala.
Constiente de fragmentarea lor, figurile ID au promovat discutii pentru a forma un supergrup de dreapta radicala pentru a-si amplifica influenta. Dar efortul nu a avut succes pana acum si se confrunta cu dezacorduri ideologice intre forte, in special in ceea ce priveste pozitia fata de Rusia si China.
