Analiza Foreign Policy: Ce se va intampla cu Gaza dupa razboi?
Premierul israelian Benjamin Netanyahu avertizeaza asupra unui „razboi lung”, in timp ce avioanele de lupta continua sa loveasca Fasia Gaza, dens populata. In cele trei saptamani de cand atacurile teroriste ale Hamas au provocat moartea a peste 1.400 de israelieni, inaltii oficiali ai tarii si-au mentinut intentia de a sterge Hamas „de pe fata pamantului”, se arata intr-o analiza a Foreign Policy.
Dupa 16 ani la putere, Hamas este adanc inradacinata in Fasia Gaza. Expertii regionali au pus sub semnul intrebarii capacitatea Israelului de a alunga gruparea in intregime. Chiar daca Israelul ar reusi sa distruga Hamas, ar lasa in urma sa un vid politic si de guvernare si o criza umanitara de proportii inimaginabile. Deja peste 9.000 de persoane au fost ucise in Gaza, potrivit ministerului local al sanatatii, care este condus de Hamas, dar ale carui cifre s-au dovedit a fi de incredere de-a lungul timpului. Printre morti se numara peste 3.500 de copii, potrivit Natiunilor Unite.
Dar ce urmeaza dupa razboi? Oficialii israelieni au spus putine lucruri despre planurile lor pentru enclava si pentru cei 2,1 milioane de locuitori ai acesteia.
„Nu exista optiuni fantastice aici. Suntem in zona a ceea ce as numi, ca sa o spunem cu blandete, optiuni suboptime”, a declarat David Makovsky, care a fost consilier principal al trimisului special pentru negocierile israeliano-palestiniene la Departamentul de Stat al SUA.
Poate Israelul sa distruga de fapt Hamas?
Proiectiile pentru ceea ce urmeaza sa se intample in Gaza incep in mod sumbru. O invazie terestra a enclavei, un musuroi de cladiri inalte inghesuite, a fost comparata cu batalia impotriva Statului Islamic din Mosul, Irak, in 2016, unde s-a purtat unul dintre cele mai dure razboaie urbane din lume de la cel de-Al Doilea Razboi Mondial incoace.
Cu exceptia faptului ca, in Gaza, ar putea fi mai rau. Hamas a avut la dispozitie ani de zile pentru a-si consolida pozitiile in sute de kilometri de tuneluri. Se stie ca gruparea militanta si-a stabilit pozitiile langa scoli, spitale si moschei, complicand si mai mult situatia pentru tintele israeliene. Deja, ferocitatea campaniei de bombardamente a Israelului a depasit cele mai intense runde de lovituri aeriene folosite in batalia coalitiei conduse de SUA pentru Mosul.
„Obiectivul militar israelian poate fi atins doar prin distrugerea totala a unor parti semnificative din Gaza”, a declarat Frank Lowenstein, fost trimis special pentru negocierile israeliano-palestiniene al Departamentului de Stat al SUA.
Fortele de aparare israeliene (IDF) au cerut in repetate randuri unui milion de persoane sa evacueze nordul Gaza, avertizand ca oricine va ramane va fi considerat „complice” al Hamas. Aproximativ 350.000 de civili au ramas, potrivit estimarilor israeliene. Unii sunt prea batrani sau bolnavi pentru a fi mutati, iar altii se tem ca nu li se va permite niciodata sa se intoarca. Cei care au fugit in sud au fost in continuare bombardati.
Pentru Israel si Palestina, singura modalitate de a rupe ciclul violentei este de a intelege diferenta dintre justitie si razbunare.
Oficialii israelieni si-au stabilit obiectivul de a elimina orice urma de Hamas, „nu doar decapitand Hamas din punct de vedere tactic, ci si zdrobindu-i capacitatea de conducere militara sau jurisdictionala in Gaza”, indiferent daca fac parte sau nu din aripa militara a grupului, a declarat un diplomat israelian de rang inalt care a vorbit sub protectia anonimatului. „Nu exista nicio diferentiere. Daca sunt Hamas, sunt Hamas”, a mai spus diplomatul.
Dincolo de terenul militar dificil, expertii s-au intrebat daca Israelul poate sa eradicheze Hamas in intregime. Pe langa aripa militara a gruparii, zeci de mii de birocrati Hamas si unii birocrati ai Autoritatii Palestiniene conduc scoli, spitale si sistemul judiciar din enclava.
„Vorbim acum despre aproximativ 60.000 de persoane”, a declarat Khalil Shikaki, directorul Centrului palestinian pentru cercetare politica si sondaje. „Ei conduc scoli [si sunt] medici si asistente medicale, oameni care lucreaza in serviciile sociale, oameni care furnizeaza apa si electricitate. De ce s-ar lua Israelul de acesti oameni?” a spus Shikaki.
„Nici macar nu-mi pot imagina implicatiile umanitare si chiar de securitate pe termen lung”, a declarat Khaled Elgindy, director al programului pentru Palestina si afaceri palestiniano-israeliene al Middle East Institute.
„In acelasi mod in care israelienii au aceasta dorinta de razbunare, putem presupune ca acelasi impuls uman va fi prezent la o scara mult mai mare in randul palestinienilor”, a spus el.
Provocarea reconstructiei
In timp ce legislatorii israelieni de dreapta au lansat ideea anexarii unor parti din fasia unde Israelul si-a desfiintat coloniile in 2005, inalti oficiali au indicat in mod repetat ca nu doresc sa reocupe Gaza in urma razboiului.
Este greu de imaginat un scenariu de a doua zi dupa razboi in care FDI sa nu mentina cel putin o prezenta pe termen scurt pe teren pentru a impiedica reconstituirea ultimelor vestigii ale Hamas, precum si pentru a stabiliza situatia imediata. Liderii militari israelieni pun deja bazele unui scenariu interimar in care sa supravegheze securitatea si viata civila din fasie si analizeaza deja posibilitatea de a transfera personal de la Coordonatorul activitatilor guvernamentale din Teritoriu, o unitate militara care se ocupa de problemele civile din Cisiordania, catre roluri temporare in Gaza, potrivit unui articol publicat in ziarul israelian Haaretz.
Imediat dupa operatiunea militara israeliana, nevoile umanitare si de reconstructie vor fi gigantice. Spitalele si morgile sunt deja coplesite. Rezervele de combustibil, necesare pentru functionarea generatoarelor din spitale si a instalatiilor de canalizare a apei, sunt aproape terminate dupa trei saptamani de asediu israelian.
Pe termen ceva mai lung, expertii indica o posibila coalitie a statelor arabe – potential semnatare ale acordurilor Abraham, cu care Israelul considera ca poate colabora – care ar putea servi ca forta interimara pentru a umple vidul de securitate si guvernare din Gaza, cu sprijinul Statelor Unite, al Uniunii Europene si al Natiunilor Unite.
Apoi, exista provocarea monumentala a reconstructiei, al carei cost se va ridica probabil la miliarde de dolari. Pe fondul izbucnirii periodice a ostilitatilor intre Israel si Hamas in ultimul deceniu, Gaza a fost intr-o stare aproape constanta de reconstructie.
Politica dupa Hamas
Cu cat ne uitam mai departe, cu atat mai neclar devine viitorul Gaza. Daca Hamas este inlaturat dupa ce a condus Fasia Gaza din 2007, cel mai evident candidat pentru a umple golul ar fi Autoritatea Palestiniana (AP), care conduce Cisiordania. Autoritatea Palestiniana a fost creata in urma procesului de pace de la Oslo, la mijlocul anilor 1990, in speranta de a pune bazele unui viitor stat palestinian.
Dar nici acesta nu este un scenariu foarte bun.
In primul rand, AP a fost alungata din Gaza de catre Hamas in 2007 si este putin probabil sa imbratiseze ideea de a se intoarce in urma unei campanii militare israeliene punitive pentru a-si inlatura rivalul. „Nu vor sa fie vazuti ca venind pe un tanc israelian si preluand controlul asupra Fasiei Gaza”, a declarat Zaha Hassan, cercetator la Carnegie Endowment for International Peace.
Si mai exista si problema legitimitatii. AP nu a mai organizat alegeri prezidentiale din 2005, cand Mahmoud Abbas, acum in varsta de 87 de ani, a fost ales pentru prima data. O majoritate covarsitoare a palestinienilor considera ca AP este corupta si ineficienta, in timp ce cooperarea sa in materie de securitate cu Israelul in Cisiordania este privita cu o suspiciune profunda.
Supravietuirea insasi a AP a fost pusa sub semnul intrebarii in ultimii ani, ca sa nu mai vorbim de capacitatea sa de a lua sub aripa sa 2 milioane de locuitori din Gaza in urma unui razboi. Pentru ca guvernul palestinian sa aiba vreo autoritate, ar fi nevoie de noi alegeri, de resurse semnificative si de „o atitudine foarte diferita din partea israelienilor”, a declarat Lowenstein, fostul trimis special al SUA.
In timp ce o invazie terestra israeliana va da probabil o lovitura devastatoare comandantilor Hamas, soldatilor sai si depozitelor sale de arme, multi analisti au remarcat ca singura solutie pe termen lung pentru a raspunde nevoii de securitate a Israelului si sperantelor palestinienilor de autodeterminare este de a lucra la o solutie politica a conflictului.
Saptamana trecuta, vorbind in fata reporterilor, presedintele american Joe Biden si-a reiterat sprijinul pentru un acord de pace si pentru crearea unui stat palestinian. Inainte de atacurile Hamas din 7 octombrie, sperantele pentru un astfel de acord erau din ce in ce mai mici. De asemenea, sprijinul pentru o solutie cu doua state in randul israelienilor si palestinienilor a scazut in ultimii ani, dar multi inca o considera ca fiind singura modalitate viabila de a rezolva conflictul.
