Analiza France Presse: „Imaginea lui Joe Biden cu mana pe inima in fata sicrielor va ramane in memorie. Cinci dintre soldatii ucisi aveau numai 20 de ani”

Cel mai lung razboi al Americii s-a incheiat in mijlocul noptii afgane. Un avion militar a decolat de la Kabul luni, la un minut inainte de miezul noptii locale, in avans fata de data limita de 31 august stabilita de presedintele Joe Biden, avand la bord soldati, armament si pe ambasadorul SUA, noteaza intr-o sinteza AFP, citata de Agerpres.

Acesta a fost epilogul unui pod aerian frenetic care a permis evacuarea din Afganistan a peste 120.000 de persoane care au fugit de regimul taliban ce preluase puterea cu doua saptamani inainte, la 20 de ani dupa ce fusesera inlaturati de la putere de catre SUA.

Afganistanul, care a mai respins imperiul britanic si Uniunea Sovietica, i-a rezervat astfel aceeasi soarta si superputerii mondiale SUA.

Acest razboi pe care americanii l-au urmarit de la distanta de-a lungul anilor le-a revenit brutal in atentie odata cu moartea a 13 militari americani intr-un atentat sinucigas revendicat de gruparea Statul Islamic al Khorasan (ISIS-K).

Dupa aproape un an si jumatate fara decese americane in Afganistan, imaginea lui Joe Biden cu mana pe inima in fata sicrielor va ramane in memorie. Cinci dintre soldatii ucisi aveau numai 20 de ani, deci abia se nasteau atunci cand al-Qaida, grupare bazata in Afganistan si protejata de talibani, a comis atentatele de la 11 septembrie 2001 ce au declansat razboiul.

Ca o ironie a istoriei, talibanii au fost cei care au asigurat partial retragerea armatei americane, amenintata de ISIS-K. ”Talibanii au fost foarte pragmatici si foarte profesionisti”, a declarat luni generalul Kenneth McKenzie, seful comandamentului central al armatei SUA.

Primul front al ”razboiului impotriva terorismului” dupa 11 septembrie 2001, Afganistanul a fost rapid impins intr-un plan secundar cand presedintele George W. Bush a decis sa invadeze de asemenea Irakul, in anul 2003, pentru a-l inlatura pe Saddam Hussein de la putere.

Dar, in loc sa paraseasca aceste doua tari dupa primele victorii, Statele Unite le-au ocupat pentru a incerca sa le faca democratii dupa propriul model.

In Afganistan, guvernul sustinut de Washington s-a dovedit a fi corupt si ineficient, in timp ce insurgentii talibani continuau lupta. In cele din urma, civilii afgani sunt cei care au suferit cel mai mult de pe urma acestor greseli, cu zeci de mii de morti si tot atatia raniti.

Dar Statele Unite au platit si ele un pret enorm, cu 2.350 de morti si un cost financiar estimat de Universitatea Brown la circa 2.300 de miliarde de dolari.

Cel care a amorsat retragerea din Afganistan, fostul presedintele Donald Trump, promitand ca va pune capat ”razboaielor fara sfarsit”, s-a lovit initial de rezistenta Pentagonului si chiar a ridicat la 16.000 efectivele militare in Afganistan, dar fara prea mare efect asupra talibanilor.

Atunci, Trump a inceput negocieri bilaterale cu insurgentii, tratative din care a rezultat un acord pentru retragere trupelor americane pe 1 mai 2021, talibanii angajandu-se in schimb sa negocieze cu guvernul de la Kabul si sa nu mai atace soldatii americani.

Dar talibanii si-au intensificat ofensiva impotriva armatei afgane, foarte dependenta de SUA.

Cand Joe Biden a venit la Casa Alba in ianuarie, in Afganistan mai erau doar circa 2.500 de militari americani. Dupa o perioada de reflectie, noul presedinte a decis la jumatatea lui aprilie sa duca pana la capat aceasta retragere, dar cu patru luni mai tarziu fata de calendarul initial. ”Am mers in Afganistan din cauza atentatului odios de acum 20 de ani (…) Aceasta nu explica de ce ar mai trebui sa ramanem in 2021. Trebuie sa incheiem razboiul fara sfarsit”, a explicat Biden.

Si razboiul s-a terminat, dar mai repede decat anticipau responsabilii americani. Ei credeau ca vor avea timp sa evacueze civilii care doresc sa fuga din calea talibanilor si ca vor scapa de comparatiile cu amintirea dureroasa a caderii Saigonului si cu fotografia care a imortalizat infrangerea americana in Vietnam: refugiati imbarcati intr-un elicopter pe acoperisul unui imobil.

”Nu va fi nevoie sa fie evacuat nimeni pe calea aerului de pe acoperisul ambasadei americane in Afganistan. Nu este deloc comparabil”, asigura Joe Biden pe 8 iulie. Cinci saptamani mai tarziu, in timp ce talibanii intrau in Kabul fara sa intampine rezistenta si presedintele Ashraf Ghani fugea discret din tara, elicoptere de transport Chinook evacuau diplomati americani de la ambasada din Kabul.

Razboiul, inceput intr-o perioada cand nu existau nici smartphone-uri si nici retele de socializare, s-a incheiat cu o inregistrare video devenita virala a unui locotenent-colonel al corpului de Marines, Stuart Scheller, cerand socoteala superiorilor.

”Oamenii sunt furiosi pentru ca superiorii lor ierarhici i-au abandonat”, spune acesta. ”Si niciunul dintre ei nu ridica mana sa-si asume responsabilitatea si sa spuna: ”am stricat tot !””. Intre timp, Stuart Scheller a fost inlocuit din functie.