Analiza la Budapesta: „Romania si Polonia construiesc cea mai puternica forta militara din centrul si estul Europei”
Cu un program de achizitii de arme pe scara larga si o cooperare mai stransa cu SUA, Romania ar deveni unul dintre cele mai puternice bastioane de pe flancul estic al NATO, scrie analistul politic David Nagy in Hungarian Conservative.
Iata analiza integrala:
Razboiul pe scara larga al Rusiei impotriva Ucrainei a marcat un punct de cotitura istoric, un asa-numit „Zeitenwende”, pentru Europa Centrala si de Est in multe domenii. Regiunea nu mai este capabila sa isi mentina rolul de punte intre Europa de Vest si Rusia, pe care l-a avut timp de decenii, din cauza agresiunii Moscovei. In schimb, tarile care alcatuiesc flancul estic al NATO au demarat programe majore de modernizare si de achizitie de arme. In cursa inarmarilor declansata de agresiunea rusa in Europa, regiunea a luat avant si, desi Polonia se afla in centrul atentiei in acest sens, si Romania face eforturi serioase pentru a-si ridica la un nivel mai ridicat nivelul de aparare.
Dezvoltarea fortelor romanesti
La inceputul lunii aprilie, Parlamentul Romaniei a aprobat cinci programe de achizitii de armament pentru Comisia mixta de aparare a Ministerului Apararii din Romania, cu un buget de cheltuieli cumulat de aproximativ 10 miliarde de dolari. Cea mai mare achizitie este pentru 41 de sisteme de rachete de aparare aeriana cu raza scurta si foarte scurta de actiune (SHORAD /VSHORAD), in valoare de 4,2 milioane de dolari. Fortele Aeriene vor primi 16 baterii, iar trupele terestre 25 de baterii.
Proiectul va fi realizat in doua etape, prima dintre ele urmand sa se desfasoare din acest an pana in 2031. Ministerul roman al Apararii intentioneaza sa cheltuiasca 2,995 miliarde de euro pentru achizitionarea a 298 de vehicule blindate de lupta cu senile, dintre care 246 vor ajunge in urmatorii patru ani. Programul de achizitii, cu un buget de 1,923 miliarde de dolari, ar urma sa doteze cinci batalioane de trupe terestre cu cate un tun autopropulsat de calibru 155 mm NATO.
De asemenea, Bucurestiul ar urma sa achizitioneze 186 de rachete aer-aer cu raza medie de actiune si ghidare radar AIM-120 AMRAAM pentru avioanele de lupta F-16 ale Fortelor sale aeriene, printr-un acord interguvernamental cu Statele Unite, in valoare de 372 milioane de dolari. Acordul va include, de asemenea, achizitionarea a 299 de rachete aer-aer cu raza scurta de actiune, ghidate prin infrarosu, AIM-9X SIDEWINDER, in valoare de 239 de milioane de dolari.
Generalul-locotenent Teodor Incicas, seful Directiei Generale de Armament a Ministerului Apararii, a indicat ca multe programe de achizitii se deruleaza in paralel pentru a spori capacitatile de aparare ale tarii in umbra agresiunii rusesti.
‘In ceea ce priveste programele de echipamente, vorbim de 40-50 de programe in direct. Adica, daca vorbim de achizitii si contracte in derulare, vorbim de 40 de programe care se deruleaza in acelasi timp: programe ale caror contracte sunt in derulare, programe care sunt in faza de achizitie si altele care fie asteapta aprobari suplimentare dupa aprobarea prealabila de catre Parlamentul Romaniei, fie au fost aprobate si asteapta sa inceapa faza de achizitie’, a spus el.
In 2017, Bucurestiul a lansat o initiativa de aparare cuprinzatoare, in principal pentru a achizitiona echipamente militare americane, cum ar fi avioane de lupta F-16, rachete Patriot si sistemul HIMARS. Ca raspuns la razboiul din Ucraina vecina, parlamentul de la Bucuresti a decis sa creasca bugetul de aparare al Romaniei de la 2% din PIB la 2,5% in acest an.
In martie, Romania a anuntat, de asemenea, achizitionarea a 54 de tancuri M-1 Abrams din Statele Unite pentru a inlocui tehnologia sovietica invechita. In plus, presedintele Klaus Iohannis a anuntat in aprilie ca va cumpara avioane de lupta F35 Joint Strike Fighters pentru a intari securitatea aeriana a tarii sale impotriva agresiunilor. Intr-o declaratie postata pe site-ul Administratiei Prezidentiale, presedintele a scris: „A avea capabilitati operationale de aparare aeriana robuste, credibile, interoperabile, flexibile si eficiente… ca parte a angajamentelor noastre ca stat NATO si UE este esential pentru ca Romania sa-si indeplineasca obiectivele politicii de aparare”. Nu se stie inca cate dintre aceste avioane de lupta de generatia a cincea ar urma sa cumpere Bucurestiul.
Apel pentru o prezenta sporita a SUA
In plus, Bucurestiul ar urma sa isi aprofundeze cooperarea in domeniul apararii cu Washingtonul, si nu exclusiv prin achizitii de armament. Pe 30 martie, ministrul Apararii Nationale, Angel Tilvar, a avut o intrevedere cu secretarul american al Apararii, Lloyd J. Austin III, la Washington DC. In cadrul intalnirii a fost abordata necesitatea unei strategii globale pentru securitatea Marii Negre, in care, dupa cum a afirmat ministrul roman al apararii, Statele Unite ar trebui sa aiba un rol de lider.
‘Consideram ca este nevoie urgenta de o strategie cuprinzatoare pentru Marea Neagra, sub coordonarea SUA, care sa implice actorii cheie din regiune. Aceste eforturi vor crea o politica mai solida, construita in jurul prezentei consistente si persistente a SUA si a NATO, precum si un leadership activ al SUA in regiune’, a precizat Tilvar.
Statele Unite si-au demonstrat deja angajamentul fata de regiunea Marii Negre anul trecut, cand si-au suplimentat trupele stationate in Romania cu soldati din Brigada a 2-a de puscasi a Diviziei 101 Aeropurtate, a adaugat Tilvar. Romania are aproximativ 3.000 de membri ai personalului din Statele Unite dislocati in mai multe baze militare din intreaga tara. La summitul NATO din iunie de la Madrid, Washingtonul a anuntat, de asemenea, ca va gazdui in Romania o Brigada de lupta (Brigade Combat Team – BCT) rotativa.
Cooperarea militara romano-poloneza
Bucurestiul ar urma sa consolideze cooperarea in domeniul apararii si cu Varsovia. Cele doua cele mai mari tari din regiunea Europei Centrale si de Est construiesc cele mai puternice doua armate, punand un accent puternic pe interoperabilitatea intre fortele lor armate. F-16, F-35, Himars si Abrams, printre altele, vor oferi celor doua armate mijloacele necesare pentru exercitii comune, schimburi de experienta si o cooperare mai profunda pe flancul estic al NATO. Acest aspect a fost discutat si de vicepremierul polonez Mariusz Blaszczak si Angel Tilvar, la 28 martie, la Bucuresti, in cadrul consultarilor interguvernamentale polono-romane.
‘In ceea ce priveste trupele terestre, polonezii si romanii le doteaza si ei cu echipamente foarte asemanatoare. Noi am comandat HIMARS. Si romanii au facut la fel, motiv pentru care discutam despre utilizarea in comun a acestor arme tocmai prin cooperarea intre fortele noastre armate. Cazul este destul de asemanator in ceea ce priveste Patriots. Si romanii au decis sa cumpere Abrams. Iar noi vom avea Abrams in dotarea armatei poloneze inca din acest an’, a subliniat vicepremierul polonez.
In cadrul aceluiasi eveniment, pe langa aprofundarea cooperarii militare, premierul polonez Mateusz Morawiecki a pledat si pentru dezvoltarea unei noi comunitati economice.
David Nagy este analist politic, expert in politica de securitate si aparare. A studiat la Universitatea Nationala de Servicii Publice din Budapesta si la Universitatea din Haifa. Dupa ce a absolvit Facultatea de Securitate Internationala si Politica de Aparare, a inceput sa lucreze la Institutul Dunarean ca cercetator. In prezent, lucreaza ca analist senior la EuroAtlantic Consulting & Investment Plc. Principalele sale domenii de cercetare includ geopolitica si politica de securitate in Europa Centrala si in Orientul Mijlociu, cu un accent special pe Israel.
