Analiza Politico: Democratia occidentala se va confrunta cu un cosmar in megaciclul electoral din 2024

In 2024 – pentru prima data in istorie – SUA, Marea Britanie si UE vor organiza alegeri  in acelasi an calendaristic. Zeci de alte tari, inclusiv India si, posibil, Ucraina, sunt de asemenea asteptate sa organizeze scrutinuri, potrivit unei analize a publicatiei Politico.

Acest ciclu electoral va remodela aproape sigur conducerea lumii occidentale.

Niciodata pana acum integritatea democratiei nu a fost atat de periclitata, datorita transformarii campaniilor politice din ultimii ani intr-un razboi purtat in mare parte in mediul online.

Social media este, prin natura sa, o forta care polarizeaza dezbaterile. Vladimir Putin este, prin natura sa, genul de agresor care doreste sa deraieze alegerile prin raspandirea de minciuni in Occident. Iar politicienii occidentali, prin natura lor, nu pot rezista exploatarii datelor personale pentru a tinti alegatorii cheie in campaniile electorale.

Facebook, YouTube si TikTok nu au creat grupurile partizane care sunt prezente zilnic pe smartphone-uri. Dar acesti giganti ai retelelor de socializare au devenit un cazan din care se pot revarsa tulburarile sociale – cum ar fi in violentele care au lovit Washingtonul la 6 ianuarie 2021 si Brasilia in acest an.

In unele parti ale Europei, cum ar fi Polonia, de exemplu, campaniile concertate de interferenta ruseasca incearca deja sa denatureze competitiile electorale, cu consecinte care ar putea avea o mare amploare. Iar in democratiile mature, cum ar fi Marea Britanie, partidele traditionale au adoptat tactici digitale obscure pentru a viza grupuri mici de alegatori oscilanti cu reclame pe Facebook.

Unele dintre aceste caracteristici ale politicii digitale reprezinta o amenintare directa la adresa procesului electoral. Altele risca sa alimenteze cinismul fata de democratia insasi.

Pe fondul stagnarii economice si al inflatiei generalizate, alegatorii dezamagiti se indreapta deja catre politicieni care trateaza democratia cu dispret. In Europa, extrema dreapta este in mars. In SUA, in pofida unei serii de cazuri juridice impotriva sa, Donald Trump este favoritul incontestabil pentru a-l provoca pe Joe Biden in cursa pentru presedintie.

„Populismul iliberal se raspandeste la nivel global”, a declarat Allie Funk, director de cercetare pentru tehnologie si democratie la Freedom House, organizatie non-profit cu sediul la Washington care promoveaza valorile democratice. „Sunt profund ingrijorata de starea alegerilor”, a mai spus ea.

SUA: Tabere polarizate

La cinci zile dupa ce Trump a fost pus sub acuzare, la 1 august, pentru presupusul sau rol in revoltele de la Capitol Hill, Allan Piper a postat un videoclip pe Facebook pentru Courier Newsroom, un post de presa partizan care are legaturi cu donatori ai Partidului Democrat. El a prezentat ceea ce oamenii trebuie sa stie despre faptele „ilegale” ale fostului presedinte american.

In cateva ore, videoclipul online a adunat sute de mii de vizualizari in grupuri de Facebook aproape exclusiv de stanga, potrivit datelor de la CrowdTangle, un instrument de analiza detinut de Meta.

Insa, in aceeasi zi, Breitbart News – o publicatie conservatoare care are legaturi cu finantatori ai Partidului Republican – a ignorat complet punerea sub acuzare a lui Trump. In schimb, a criticat-o pe jucatoarea de fotbal Megan Rapinoe, o figura detestata de dreapta politica, pentru opozitia sa fata de Trump. In acea zi, echipa feminina de fotbal a SUA pierduse in fata Suediei la Cupa Mondiala.

„Draga Megan Rapinoe, karma este un lucru frumos”, a scris Breitbart intr-o postare pe Facebook distribuita de mii de ori, mai ales in cadrul grupurilor de dreapta. Trump, de asemenea, a atacat-o pe Rapinoe.

Aceste postari partizane – una consumata aproape exclusiv de stanga, cealalta de dreapta – sunt simptome ale dezbaterilor polarizate care domina experientele utilizatorilor de social media. Democratilor si republicanilor le lipseste acum o intelegere obiectiva a lumii pe care sa isi bazeze deciziile politice.

In aceste discutii digitale separate, utilizatorii care gandesc la fel isi consolideaza propriile opinii, demonizandu-si in acelasi timp adversarii absenti.

Este o tendinta alimentata de algoritmii complecsi ai retelelor de socializare care, in parte, promoveaza puternic continutul plin de ura. Astfel de materiale starnesc o mai mare implicare prin intermediul like-urilor, share-urilor si comentariilor decat postarile mai moderate, potrivit documentelor interne ale Facebook facute publice de Frances Haugen, un avertizor de integritate din cadrul companiei. Iar acest lucru inseamna mai multi bani din venituri din publicitate pentru Facebook, deoarece oamenii petrec mai mult timp pe social media.

Congresul se afla intr-un impas partizan. O revansa intre Biden si Trump este aproape sigura in timpul campaniei prezidentiale de anul viitor. O astfel de competitie, in epoca mediilor sociale polarizate, face ca dezbaterea politica sa devina si mai toxica.

Postarile partizane din grupurile de pe Facebook, precum „President Trump is my Wingman” si „Impeach Trump”, sunt acum unele dintre cele mai partajate pe Facebook, potrivit cifrelor de implicare de la Meta’s CrowdTangle. Acestea cauta sa starneasca sustinatorii, concentrandu-se pe subiecte fierbinti precum avortul, drepturile transsexualilor, controlul armelor si afirmatiile false potrivit carora alegerile prezidentiale din 2020 au fost fraudate.

„Segregarea oamenilor ramane incredibil de mare”, a declarat David Lazer, profesor la Northeastern University, care a analizat polarizarea politica pe Facebook.

Lucrarea sa, bazata pe un acces fara precedent la datele interne ale Meta, a aratat ca utilizatorii liberali si conservatori au avut selectii de stiri politice aproape diametral opuse pe Facebook, cu o suprapunere redusa, daca nu chiar deloc. Aceste experiente polarizate in social media creasera realitati diferite, in functie de locul in care se situau oamenii pe spectrul politic.

Alegatorii de dreapta au primit un flux constant de stiri false, de exemplu, potrivit carora buletinele de vot pro-Trump au fost aruncate la gunoi in timpul alegerilor din 2020. Povestea, de la publicatia conservatoare PJ Media, a fost vizualizata de peste 113 milioane de ori pe Facebook – mai mult decat orice alta stire din mass-media traditionala.

„Nu ma astept ca acest lucru sa se schimbe cu adevarat prea mult inainte de anul viitor”, a declarat Lazer.

UE: Minciunile rusesti

Wojciech Kononczuk rasfoia Twitter cand a dat peste o postarea atribuita lui Mihailo Podoliak, un consilier apropiat al presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ar fi sustinut ca tara devastata de razboi va deveni in curand un rival al Poloniei.

Mii de utilizatori polonezi ai retelelor de socializare, inclusiv unii politicieni de marca din cadrul partidului politic de extrema dreapta „Confederatia” din aceasta tara, au acuzat rapid Kievul de ingratitudine.

Polonia a primit peste un milion de refugiati ucraineni, iar alegerile parlamentare din octombrie au impins tensiunile pana la punctul de rupere. O disputa recenta legata de cereale a degenerat intr-o cearta intre Varsovia si Kiev.

Ulterior s-a dovedit ca bomba de pe Twitter a lui Podoliak a fost o minciuna.

Kononczuk, care conduce Centrul pentru Studii Estice din Polonia, un think tank finantat de guvern, a gasit rapid comentariile originale ale lui Podoliak in ucraineana. Mass-media de stat din Rusia le scosese din context pentru a semana neincredere intre Ucraina si vecinul sau.

„Unul dintre obiectivele cruciale ale Rusiei in aceasta parte a Europei este de a diviza Polonia si Ucraina”, a declarat Kononczuk, care a descoperit ca utilizatorii locali polonezi ai retelelor de socializare au amplificat punctele de discutie pro-Kremlin.

Alegerile din Polonia reprezinta un test critic pentru rezistenta democratica a UE, in timp ce aceasta se confrunta cu ostilitatea Rusiei la granita sa. Pe fondul incercarilor continue ale Kremlinului de a destabiliza democratiile altor tari, UE va organiza in iunie propriile alegeri pentru Parlamentul European in toate cele 27 de tari membre. Acesta va fi un moment de vulnerabilitate pentru democratia europeana – si o oportunitate pentru Moscova de a cauta sa provoace haos.

In Polonia, deceniile de dominatie sovietica – combinate cu mostenirea atrocitatilor din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial – au intarit atitudinile publice impotriva Rusiei. Sanctiunile recente ale UE impotriva mass-media sustinute de Moscova, care au inclus interdictii pe retelele sociale, au taiat, de asemenea, capacitatea lui Putin de a inunda Polonia cu dezinformare.

Amenintarea dezinformarii rusesti este, de asemenea, exploatata in scopuri politice la Varsovia. Andrzej Duda, presedintele polonez, face presiuni pentru o legislatie care sa investigheze influenta rusa in ceea ce criticii sustin ca este o incercare de a-l reduce la tacere pe liderul opozitiei, Donald Tusk.

De la biroul sau de acasa din sudul Poloniei, Pawel Terpilowski, redactor-sef al Demagog, un grup local de verificare a faptelor, a urmarit trecerea de la propaganda rusa flagranta la forme mai subtile de influenta ale Kremlinului. Aproape tot acest tip de continut este imposibil de atribuit in mod direct regimului lui Putin.

Aceste tactici pro-rusesti se bazeaza pe utilizatorii polonezi de social media pentru a polariza dezbaterea. Mesajele s-au concentrat pe afluxul de refugiati ucraineni si pe afirmatia ca agenda social-liberala a UE este „cam mult” pentru Polonia conservatoare.

„Infjuencerii pro-rusi sunt autentici”, a declarat Terpilowski. „Ei sunt cetateni polonezi”, a precizat el.

La sfarsitul lunii iunie, echipa de verificare a faptelor a descoperit o inregistrare video pe Facebook a lui Mariusz Max Kolonko, un fost jurnalist polonez stabilit acum in SUA. Acesta a afirmat in mod fals ca refugiatii ucraineni vor vota la alegerile din Polonia. Postarea a fost partajata de peste 6.000 de ori inainte ca Meta sa o elimine. Dezinformari pro-ruse similare au aparut si pe TikTok.

Marea Britanie: Tintirea agresiva

In unele zone din comitatul rural si pitoresc Somerset, in sud-vestul Angliei, persoane in varsta de 30 de ani, ale caror interese includ mediul si voluntariatul, au primit aproape sigur un mesaj pe Facebook de la Sarah Dyke in luna iulie.

„Votati astazi pentru campioana locala a liberal-democratilor, Sarah Dyke, si trimiteti un mesaj guvernului”, scria anuntul digital. Acesta a fost cumparat de partidul politic de centru-stanga Liberal Democrat inainte de recentele alegeri parlamentare speciale din acest district. Dyke, candidata partidului, a castigat campania, rasturnand o majoritate de 19.000 de voturi detinuta de candidatul Partidului Conservator aflat la putere.

Anuntul a costat putin peste 100 de dolari si a fost vizualizat de aproximativ 6.000 de utilizatori Facebook. Aceasta a vizat aproape exclusiv alegatorii care, conform datelor Facebook, ar fi putut sustine partidul lui Dyke, folosind sistemul complex de publicitate al gigantului tehnologic. Anuntul a fost trimis catre un public precis segmentat in functie de varsta, cod postal si caracteristici punctuale, inclusiv „activism” si „probleme comunitare”, potrivit bibliotecii de anunturi politice a Meta.

O astfel de micro-selectare a campaniilor politice digitale este in intregime legala. Inaintea alegerilor generale britanice de anul viitor – pe care sondajele actuale sugereaza ca Partidul Laburist din opozitie este pe cale sa le castige – aceste tactici au devenit metoda preferata pentru a mobiliza votantii. Conform conventiilor politice din Marea Britanie, scrutinul este asteptat sa fie oranizat inainte de sfarsitul anului 2024.

Micro-targetarea presupune ca partidele politice sa adune teancuri de date personale despre potentialii alegatori si apoi sa ii bombardeze cu mesaje precis adaptate. Strategia a ajuns la un asemenea nivel de sofisticare, cu mii de mesaje diferite trimise unor loturi mici de alegatori, incat este aproape imposibil de urmarit modul in care sunt desfasurate naratiunile politice. In prezent, cei care se ocupa de campaniile politice trimit mesaje diferite catre alegatori diferiti, chiar si pe aceeasi strada.

Chiar si unele parti ale aparatului guvernamental britanic au folosit aceste tactici: Ministerul de Interne din Regatul Unit a cumparat reclame pe Facebook care ii indeamna pe imigrantii ilegali sa ramana in tara lor. Campania a costat doar cateva sute de dolari.

S-a bazat pe afisarea de anunturi catre utilizatorii Facebook despre care gigantul tehnologic stia ca sunt interesati de cuvinte-cheie specifice din punct de vedere etnic, precum „Afghan Premier League” si „Music of Iran”. Efectul a fost acela de a viza – aproape exclusiv – utilizatorii de social media din acele comunitati. O astfel de directionare etnica contravine potential regulilor Meta, care interzic reclamele axate exclusiv pe rasa sau etnie.

„Aceasta este o tactica absolut standard de campanie politica”, a declarat Ben Collier, profesor la Universitatea din Edinburgh, care a descoperit campania Ministerului de Interne.

Partidul Conservator din Marea Britanie, aflat la guvernare, a promovat un „sondaj privind animalele de companie” in randul utilizatorilor de social media, in mod teoretic pentru a evalua preocuparile acestora cu privire la furtul de animale. Insa politica de confidentialitate atasata sondajului permitea partidului sa utilizeze adresele de e-mail si codurile postale ale respondentilor pentru campanii viitoare.

La periferia Londrei, o batalie digitala pentru fiecare vot este deja in curs de desfasurare.

Confruntarea se concentreaza pe politica privind „zona cu emisii foarte scazute” a orasului, cunoscuta sub numele de ULEZ, care a fost introdusa in incercarea de a reduce poluarea aerului. Incercarea de a pastra aerul nepoluat presupune o taxa de 15 lire sterline pentru masinile foarte poluante care a fost extinsa in august, spre furia unor automobilisti.

Grupurile asociate cu Partidul Conservator se opun extinderii taxei pentru vehiculele cu emisii ridicate. Cele legate de Partidul Laburist o sustin in mod predominant.

O campanie publicitara a fost platita de un grup numit StopULEZ, condus de un fost consultant al Cambridge Analytica, firma de publicitate digitala cazuta in dizgratie. Aceasta a vizat in special barbati cu care au slujbe de birou cu mesaje anti-ULEZ pe Facebook. Publicul-tinta a fost identificat pe baza intereselor acestora in cuvinte-cheie precum „tencuitor”, „EastEnders”, o telenovela britanica, si „The Only Way is Essex”, un program de reality TV, potrivit documentelor de transparenta ale Meta.

In acelasi timp, grupuri progresiste precum 38Degrees, o organizatie non-profit de activism politic, au difuzat anunturi de sustinere in retelele de socializare vizionate exclusiv de londonezii mai instariti. Aceasta campanie a folosit cuvinte-cheie tinta precum „egalitate pentru animale” si „ecologism”.

Megaciclul electoral

Cocteilul de polarizare a retelelor sociale, interferenta rusa si microtintirea agresiva a alegatorilor pare sa joace un rol definitoriu in alegerile din Occident pe parcursul anului viitor. Aceste caracteristici ale politicii digitale s-ar putea dovedi si mai toxice pentru democratiile din afara Europei si Americii de Nord.

In urmatoarele 12 luni, alegatorii din tari precum Venezuela si Sri Lanka se vor prezenta la urne. Neglijenta din partea gigantilor retelelor de socializare, supravegherea locala limitata si tacticile obscure de campanie online ameninta sa provoace pagube si mai mari democratiilor tinere decat celor occidentale, mai rezistente.

Deja, avertizeaza activistii, liderii autoritari fac propaganda digitala impotriva rivalilor lor in Tunisia, in timp ce utilizatorii anonimi de retele sociale promoveaza discursul urii impotriva refugiatilor in Africa de Sud, de exemplu, in scopuri politice.

Situatia este inrautatita si de faptul ca gigantii retelelor de socializare isi reduc echipele de monitorizare a alegerilor la nivel mondial pentru a reduce costurile, pe fondul scaderii veniturilor din publicitate. Pe masura ce politica se deplaseaza din ce in ce mai mult in mediul online, in joc este integritatea modului in care este guvernata o mare parte a lumii.

„Intram intr-o criza”, a declarat Alexandra Pardal, director de campanii la Digital Action, o organizatie non-profit care lucreaza cu grupuri ale societatii civile din tari precum Brazilia si India pentru a le consolida rezistenta.

„Aveti acest megaciclu electoral cu tari din intreaga lume”, a spus Pardal. „Nimeni nu este pregatit”, a completat ea.