Analiza: Vreo surpriza la alegerile prezidentiale din Rusia?

In contextul alegerilor prezidentiale din Rusia, evenimentele care au avut loc in preajma acestui scrutin par sa fi depasit cu mult ceea ce multi observatori internationali si locali ar fi putut anticipa ca fiind tipic pentru un proces electoral in Federatia Rusa. Actele de protest, precum compromiterea urnelor de vot cu verde de briliant, incendierea buletinelor de vot, aruncarea unui cocktail Molotov intr-o sectie de votare si explozii in apropierea altor sectii, nu sunt doar expresii ale disperarii, ci si ale unui protest in crestere impotriva regimului putinist, pentru ca la precedentele alegeri nu am observat astfel de actiuni.

Cateva chestiuni se intampla in premiera la aceste alegeri prezidentiale cu rezultat cunoscut. Pentru prima data se voteaza timp de trei zile, de pe 15 pana pe 17 martie, pentru a oferi o prezenta mai mare la vot, dar chiar si asa in Rusia nu mai exista prag de prezenta pentru a valida alegerile. Se voteaza si in regim online, pentru a demonstra un oarecare progres. Chiar si Putin ar fi votat online, dar mai multi experti ne spun ca aceasta modalitate de vot este cel mai usor de fraudat. Si cel mai important este faptul ca se desfasoara alegeri in oblasturile ucrainene anexate ilegal de Rusia, cum ar fi Donetk, Lugansk, Herson si Zaporojia, doar pentru acest motiv alegerile prezidentiale din Rusia ar trebui sa fie declarate nule.

„Amiaza impotriva lui Putin”

Totusi, se pare ca exista o strategie unitara a opozitiei rusesti si anume actiunea de protest „Amiaza impotriva lui Putin”. Este o incercare de mobilizare a electoratului protestatar, pentru a- si manifesta nemultumirea civica, dat fiind ca rezultatul alegerilor pare a fi deja decis, in contextul in care Vladimir Putin a anuntat cu mult timp inainte ca va obtine peste 80% din voturi la alegerile prezidentiale.

Principalul avantaj al acestei initiative este crearea unei platforme de exprimare vizibila si unitara pentru cei care se opun regimului actual. Mobilizarea la nivel national, despre care Alexei Navalnii a vorbit inainte de moartea sa in detentie, subliniaza dorinta de schimbare si de opozitie fata de continuarea razboiului si a politicii interne represive a lui Putin. Participarea la „Amiaza impotriva lui Putin”, chiar si prin simpla prezenta in apropierea sectiilor de votare in principala zi de alegeri, pe 17 martie, la ora 12:00, fara a vota, trimite un mesaj puternic de impotrivire fata de Vladimir Putin si de razboiul de agresiune al Rusiei in Ucraina.

Pe de alta parte, strategiile opozitiei, inclusiv votul pentru candidatul anti-razboi Vladislav Davankov, stricarea buletinelor de vot sau lasarea unui mesaj anti-razboi, ridica intrebari cu privire la eficacitatea lor in a produce o schimbare reala. Aceste acte de protest pot risca sa disperseze eforturile opozitiei si sa dilueze impactul pe care ar putea sa-l aiba un front unit. In plus, cresterea participarii generale la vot, chiar si prin voturi de protest sau buletine stricate, ar putea fi interpretata de regim ca o validare a procesului electoral.

In ciuda acestor provocari, alegerile prezidentiale din Rusia din acest an nu au trecut fara de surprize, cel putin din perspectiva actelor de protest si a incercarilor de a contesta situatia actuala in Rusia. Intrebarea care ramane este daca aceste actiuni de protest individuale, dar si cel comun anuntat de Navalnii si sustinatorii sai, vor avea capacitatea de a influenta intr-un mod semnificativ politica rusa pe termen lung sau daca aceste actiuni vor fi inabusite de sistem. Putin a demonstrat, ca de fiecare data, ca este dispus sa recurga la masuri extreme pentru a continua sa ramana la putere, inclusiv prin crearea de dosare penale, retineri si apoi arestari pentru participantii la acest proces in masa, care, dupa mine, ar trebui sa fie destul de vizibil cel putin in marile orase rusesti.

Cine il supravegheaza pe Putin sa nu fraudeze alegerile?

Alegerile prezidentiale recente din Rusia, care au proiectat un nou mandat pentru Vladimir Putin cu un procentaj anticipat de peste 80% din voturi, nu au cum sa fie legitime, pentru ca nu sunt supravegheate corespunzator. Un aspect important al acestui scrutin este absenta unei misiuni de observare din partea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), lasand loc doar misiunii Comunitatii Statelor Independente (CSI), ale carei impartialitate si legitimitate sunt profund contestate.

Aceasta lipsa de supraveghere independenta ridica semne de intrebare majore asupra integritatii procesului electoral. In acest context, apare intrebarea: Ce se mai poate face pentru a aduce schimbari concrete in Rusia, daca prin alegeri rusii nu pot aduce o schimbare? Dupa mine, o solutie in actualul context ar putea fi sprijinirea si intensificarea ajutorului pentru Ucraina. Vorbesc aici inclusiv de asistenta militara pentru fortele armate ucrainene, sprijinul pentru unitatile voluntare rusesti care lupta impotriva regimului Putin. Aceasta ar reprezenta o forma de opozitie reala, pentru ca alegeri democratice in Rusia nu exista.

Conteaza vocea comuna a statelor occidentale de a nu recunoaste alegerile

Totusi, este important de punctat aici si reactia comunitatii internationale, pentru ca recunoasterea rezultatelor alegerilor prezidentiale din Rusia si, implicit, a legitimitatii lui Putin ca presedinte, ar reprezenta o capitulare in fata unui regim acuzat de numeroase incalcari ale drepturilor omului si de agresiune militara in Ucraina. Refuzul colectiv al Occidentului de a recunoaste aceste alegeri ar putea influenta cumva situatia din Rusia.

Desigur ca statele din Europa Centrala si de Est (vecine sau apropiate de Rusia), precum tarile baltice, tarile nordice sau Polonia si Romania, nu vor recunoaste cu siguranta aceste alegeri. Dar cel mai important este, intr-adevar, cum vor reactiona state importante, precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania si Franta. Ramane o intrebare deschisa, cu implicatii profunde nu doar pentru relatiile internationale, dar si pentru viitoarele strategii de negociere cu Federatia Rusa. Nerecunoasterea lui Putin ca presedinte ar putea oferi o baza morala si juridica pentru refuzul de a discuta cu acesta, ceea ce ar putea deschide calea spre noi modalitati de interactiune cu Rusia, care sa ocoleasca o negociere cu actualul presedinte.

Aceasta abordare aduce in discutie exemple din istorie, unde, in timpul razboaielor mondiale, negocierile si dialogul cu statele agresoare, precum Germania Nazista, s-au purtat cu reprezentanti ai statelor agresoare, dar fara a legitima liderii vazuti ca fiind direct responsabili pentru agresiune (de exemplu, nu s-a discutat cu Hitler). Ca atare, comunitatea internationala se poate orienta catre negocierea cu alte figuri din cadrul conducerii rusesti sau chiar cu reprezentanti ai societatii civile sau ai opozitiei (acum cu Iulia Navalnaia), care ar putea juca un anumit rol in obtinerea pacii dintre Rusia si Ucraina.

Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md