Animalele ar putea avea vise, la fel ca oamenii
Candva se credea ca abilitatea de a visa este o trasatura specific umana. Dar o gama surprinzator de larga de specii poate face acest lucru, potrivit BBC.
Tinerii paianjeni saritori atarna de un fir de ata in timpul noptii, intr-o cutie, intr-un laborator. Din cand in cand, picioarele lor se misca. La fel, retinele ochilor, vizibile prin exoscheletele translucide, se misca inainte si inapoi.
„Ceea ce fac acesti paianjeni pare sa semene – foarte mult – cu somnul REM (rapid eye movement)”, spune Daniela Rosler, ecologist comportamental la Universitatea Konstanz din Germania.
La oameni, REM este momentul in care se intampla cele mai multe vise, in special cele mai vii vise. Acest lucru duce la o intrebare intriganta: Daca paianjenii au somn REM, ar putea ca visele sa se desfasoare si in creierele lor?
Rosler si colegii sai au publicat studii despre acesti paianjeni in 2022. Punand camere de luat vederi pe 34 de paianjeni, ei au descoperit ca creaturile au avut scurte episoade de tip REM cam la fiecare 17 minute.
Desi paianjenii nu se misca in perioada premergatoare acestor episoade de tip REM, echipa nu a dovedit inca ca acestia dorm. Dar daca se dovedeste ca dorm – si daca ceea ce pare a fi REM este intr-adevar REM – visarea este o posibilitate clara, spune Rosler. Ea considera ca este usor de imaginat ca paianjenii saritori, ca animale foarte vizuale, ar putea beneficia de vise ca o modalitate de a procesa informatiile pe care le-au primit in timpul zilei.
Rosler nu este singurul cercetator care se gandeste la astfel de intrebari in cazul unor animale foarte indepartate de noi. In prezent, oamenii de stiinta gasesc semne de somn REM la o gama mai larga de animale decat oricand: la paianjeni, soparle, sepie, pesti zebra. Numarul tot mai mare ii face pe unii cercetatori sa se intrebe daca nu cumva visarea, o stare despre care se credea candva ca este limitata la fiintele umane, este mult mai raspandita decat se credea.
Somnul REM se caracterizeaza, in general, printr-o serie de trasaturi pe langa miscarile rapide ale ochilor: paralizia temporara a muschilor scheletici, spasmele periodice ale corpului si cresterea activitatii cerebrale, a respiratiei si a ritmului cardiac. Observat la bebelusii adormiti in 1953, REM a fost identificat in scurt timp la alte mamifere, cum ar fi pisicile, soarecii, caii, oile, oposumii si armadillo.
Evenimentele din creier in timpul REM au fost bine caracterizate, cel putin la om. In timpul perioadelor non-REM, cunoscute si sub numele de somn linistit, activitatea cerebrala este sincronizata. Neuronii pornesc simultan si apoi se linistesc, in special in cortexul creierului, producand valuri de activitate. In timpul REM, in schimb, creierul prezinta explozii de activitate electrica care amintesc de starea de veghe.
Chiar si la nivelul mamiferelor, somnul REM nu arata la fel. Mamiferele marsupiale numite echidne prezinta caracteristici ale somnului REM si non-REM in acelasi timp. Rapoartele privind balenele si delfinii sugereaza ca este posibil ca acestia sa nu experimenteze deloc REM. Pasarile au somn REM, care vine cu miscari ale aripilor si o pierdere de tonus in muschii care le tin capul in sus.
Cu toate acestea, cercetatorii incep sa descopere stari de somn similare in multe ramuri ale arborelui vietii animale.
In 2012, de exemplu, cercetatorii au raportat o stare asemanatoare somnului la sepie, precum si un comportament curios, asemanator cu REM, in timpul acelei stari de somn presupus: periodic, animalele isi miscau rapid ochii, isi miscau bratele si isi modificau culoarea corpului.
Creaturile au emis semnale de camuflare si de atragere a atentiei, ambele fiind afisate in timpul comportamentelor de veghe. Deoarece creierul cefalopodelor controleaza direct acest modelaj al pielii, „acest lucru sugereaza ca activitatea creierului este un pic nebuna”, spune Iglesias, care in prezent lucreaza la Institutul de Stiinta si Tehnologie Okinawa din Japonia.
De atunci, cercetatorii au observat o stare similara la caracatite. Daca caracatitele si sepiile viseaza, „acest lucru arunca in aer ceea ce credem noi a fi atat de special la umanitate”, spune Iglesias.
Cercetatorii au observat, de asemenea, un stadiu asemanator cu REM la dragonii barbosi, inregistrand semnale de la electrozii din creierul acestora. Si au observat cel putin doua stari de somn la pestii zebra pe baza semnaturilor cerebrale. Intr-una dintre aceste stari, activitatea neuronala s-a sincronizat asa cum se intampla intr-o etapa non-REM a mamiferelor. In alta stare, pestii au prezentat o activitate neuronala care aminteste de o stare de veghe, asa cum se intampla in REM (pestii nu au prezentat miscari oculare rapide).
Observand mai multe stadii de somn la o ruda atat de indepartata de noi din punct de vedere evolutiv, autorii au sugerat ca diferite tipuri de somn au aparut cu sute de milioane de ani in urma. Acum se stie ca si mustele pot trece de la o stare de somn la alta. Viermii rotunzi par sa aiba o singura stare de somn.
La porumbei, Gianina Ungurean, cercetator in domeniul somnului de la Institutul Max Planck pentru inteligenta biologica din Munchen si de la Universitatea de Medicina din Gottingen, a observat, impreuna cu colegii sai, ca pupilele se contracta in timpul REM, asa cum se intampla in timpul comportamentului de curtare. Acest lucru evoca intrebarea daca porumbeii viseaza sau daca, intr-un fel, retraiesc ceea ce s-a intamplat in timpul instantelor de curtare in stare de veghe, spune ea.
Atunci cand cercetatorii au analizat activitatea electrica cerebrala a soarecilor adormiti care au parcurs mai devreme un labirint, au observat ca au fost activati neuroni care ajuta la navigare si care sunt legati de directia capului, chiar daca capetele soarecilor nu se miscau. De asemenea, au vazut activitate in neuronii asociati cu miscarea ochilor.
Avand in vedere toate aceste semne, este corect sa presupunem ca animalele ar putea sa viseze, spune Ungurean. „Cu toate acestea, daca luam aceste motive unul cate unul, se dovedeste ca niciunul dintre ele nu este suficient”. Activitatea cerebrala asociata cu reluarea, precum cea a sobolanilor care alearga prin labirint, nu are loc doar in timpul REM sau in timpul somnului, spune Ungurean. Ea poate aparea si in timpul planificarii sau al visarii cu ochii deschisi. Iar legatura dintre REM si visare nu este absoluta: oamenii viseaza si in non-REM, iar atunci cand se folosesc medicamente pentru a suprima somnul REM, participantii la studii umane pot avea in continuare vise lungi si bizare.
In cele din urma, oamenii stiu ca viseaza pentru ca pot spune acest lucru, spune Ungurean. „Dar animalele nu pot spune, iar aceasta este cea mai mare problema pe care o avem in stabilirea pur stiintifica si robusta a acestui lucru”.
Dar daca REM se dovedeste a fi prezent la specii foarte indepartate din regnul animal, acest lucru sugereaza ca rolul sau, oricare ar fi el, ar putea fi foarte important, spune Iglesias.
Nu toti oamenii de stiinta cred ca cercetatorii vad REM. Este posibil ca acestia sa indeplineasca pur si simplu notiuni preconcepute conform carora toate animalele au doua stari de somn si sa interpreteze una dintre acestea ca fiind REM, spune Jerome Siegel, un cercetator in neurostiinte care studiaza somnul la UCLA. Este posibil ca unele dintre aceste animale – cum ar fi paianjenii – sa nu fie chiar adormite, sustine el. „Animalele pot face lucruri care arata la fel, dar fiziologia nu este neaparat aceeasi”, spune el.
Cercetatorii continua sa caute indicii. Echipa lui Rosler incearca sa dezvolte coloranti care sa le permita sa obtina imagini ale creierului paianjenului – acest lucru ar putea dezvalui activarea unor zone care sunt analoage din punct de vedere functional cu cele pe care le folosim atunci cand visam. Iglesias si altii au implantat electrozi in creierul cefalopodelor si au capturat activitatea electrica a acestora in timpul a doua stari de somn, iar Ungurean a antrenat porumbei sa doarma intr-un aparat RMN si a constatat ca multe dintre zonele cerebrale care se aprind in somnul REM uman se activeaza si la pasari.
Daca sepiile, paianjenii si o gama larga de alte creaturi viseaza, acest lucru ridica intrebari interesante cu privire la ceea ce traiesc, spune David M. Pena-Guzman, filosof la Universitatea de Stat din San Francisco si autor al cartii When Animals Dream: Lumea ascunsa a constiintei animalelor. Deoarece visele se desfasoara din perspectiva privitorului, animalele care viseaza ar trebui sa aiba capacitatea de a vedea lumea din punctul lor de vedere, spune el.
Visarea ar sugera, de asemenea, ca acestea au capacitati imaginative, adauga el. „Vrem sa credem ca oamenii sunt singurii care pot pretinde aceasta ruptura de lume”, spune el. „S-ar putea sa trebuiasca sa ne gandim un pic mai mult la alte animale”.
