„Ar fi culmea”, „crasa necunoastere”, iata cat de obraznic ii raspunde Dancila lui Timmermans. Guvernul PSD sfideaza din nou Comisia Europeana
Premierul Viorica Dancila i-a transmis prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, in raspunsul privind modificarea legislatiei in domeniul justitiei, ca multe dosare DNA si DIICOT reprezinta forme de santaj. Seful Executivului s-a referit si la practici abuzive ale procurorilor, mentioneaza Mediafax.
In ceea ce priveste intrebarea lui Frans Timmermans privind un amendament adus Codului de Procedura Penala in sensul inchiderii cauzei dupa un an de investigare, Dancila raspunde ca amendamentul a avut in vedere „termenul rezonabil pentru solutionarea sesizarii, degrevarea organelor de ancheta de dosare vechi, drepturile victimelor de a avea plangerea lor solutionata si caracterul echitabil al procesului penal.
„Evident ca o urmarire penala poate fi continuata si dupa un an”, mai afirma premierul.
In ceea ce priveste intrebarea Comisiei Europene cu privire la „miza” informarii suspectilor in stadiul incipient al anchetei, Dancila raspunde ca „miza problemei despre care vorbiti in fapt este falsa, deoarece modificarile care s-au adus acestui articol au fost includerea unor nulitati, si nu modificari cu privire la dreptul la informare al persoanei suspecte”.
„Nevoia includerii acestei nulitati vine tocmai din practica abuziva des raspandita a procurorilor, care pun sub acuzare persoane, facandu-i suspecti, fara a le aduce la cunostinta faptele, probele, incadrarea juridica, astfel incat persoanele nu se pot apara. O astfel de practica incalca normele CEDO”, mai afirma Dancila.
De asemenea, premierul spune ca „cine a ridicat aceasta problema, a distrugerii probelor, Comisiei Europene, dovedeste o crasa necunoastere a Codului de procedura penala romanesc”.
O alta intrebare a lui Timmermans s-a referit la dreptul de a nu coopera cu organele judiciare.
„Modificarea aceasta a pornit de la o practica abuziva constatata la nivelul Parchetelor, prin care un dosar era disjuns si aceeasi persoana intr-un dosar avea calitatea de suspect ori inculpat, iar in altul calitatea de martor. Procurorii il audiau intr-un dosar pe respectivul ca martor, pentru ca apoi sa poata folosi cele spune impotriva sa in dosarul unde avea calitatea de suspect”, a raspuns Dancila.
Cu privire la o alta solicitare a lui Timmermans legata de dreptul persoanelor inregistrate de a solicita acces la toate interceptarile, Dancila a spus ca „este incontestabil si absolut firesc ca persoana ascultata – al carei drept la viata privata a fost incalcat!! – sa aiba dreptul de a audiat toate inregistrarile ce o vizau, pentru a folosi si ea, la nevoie, probe in aparare ce ar putea exista in aceste inregistrari”.
„Ar fi culmea ca doar Parchetul sa poata folosi inregistrarile in acuzare, nu si partea ce a fost interceptata pentru a se apara de aceste acuzatii. Ingrijorator este ca, prin intrebarea pusa, Comisia considera a fi perfect normal si in acord cu standardele europene ca procurorii sa decupeze din inregistrare doar parti incriminatoare si sa pastreze ascunse parti ce ar putea servi apararii”, ii mai transmite Dancila lui Timmermans.
O alta intrebare a prim-vicepresedintelui CE s-a referit la faptul ca probele obtinute intr-un dosar nu pot fi folosite in alt dosar.
„Exista deja foarte multe cazuri in care procurorii, interceptand suspecti sau acuzati, au introdus in dosare convorbiri intime de familie sau viata personala, care nu aveau nicio legatura cu cauza, dar au facut-o cu scopul de a umili sau santaja persoanele acuzate. Aceasta practica a fost deja condamnata de tot mai multe instante. S-a impus astfel a se preciza ca aceste date care nu au legatura cu cauza, sa fie arhivate la parchete”, a scris Dancila.
De asemenea, Dancila a spus ca „nicidecum nu se poate concluziona” ca in caz de achitare judecatorii care au dispus mandat de arestare se pot confrunta cu risc de urmarire penala si ca „o solutie de achitare nu atrage prin ea insasi raspunderea judecatorului care a dispus masura arestarii”.
Dancila a mai scris despre modificarea sintagmei „suspiciuni rezonabile” cu „probe sau indicii temeinice”: „Cand vine vorba despre privarea de libertate a unei persoane, este evident ca nu te poti baza doar pe suspiciuni rezonabile, care e ceva subiectiv ce tine de organul de cercetare penala, ci trebuie sa se bazeze pe probe sau indicii temeinice”.
De asemenea, Timmermans a fost interesat de modalitatea in care procurorul poate cere informatii despre situatia financiara a unei persoane, inclusiv conturile bancare, doar in baza unor „indicatii clare si convingatoare privind comiterea infractiunii”.
Dancila raspunde ca nu exista o asemenea prevedere in legislatia romaneasca si adauga: „Nu intelegem de altfel nici natura ingrijorarii Comisiei, cata vreme banuim ca expertii Comisiei nu au mai mare incredere in procurorii romani decat in judecatorii romani”.
Cu privire la abuzul in serviciu, Dancila ii scrie lui Timmermans ca definitia acestuia „este de sorginte sovietica, fiind perpetuata ca atare pana in prezent”.
„Definitia faptei permitea practic incriminarea oricarui functionar al statului pentru orice face sau nu face, putand fi facil folosita pentru eliminarea unor persoane incomode din functii, cazul cel mai cunoscut fiind cel al fostului procuror general, Tiberiu Nitu”, precizeaza premierul.
Seful Executivului explica faptul ca CCR a decis ca definitia abuzului in serviciu este „mult prea larga” si nu respecta „imperatiul unei norme clare” si ca desi au trecut mai bine de doi ani de la decizia CCR, niciun Guvern nu a pus Codul Penal in acord cu decizia judecatorilor CCR.
„In acelasi timp insa, in Romania este in continuare posibil ca persoane condamnate in baza unei legi declarate neconstitutionale sa fie in continuare lipsite de libertate, fapt ce reprezinta in sine o incalcare grava a drepturilor fundamentale”, adauga premierul.
Legat de reducerea unor termene de prescriptie a anumitor infractiuni, Dancila spune ca motivul a fost acela de „a impulsiona activitatea de descoperire, sanctionare si combatere a infractiunilor”.
„La acest moment exista un numar foarte mare de dosare (din comunicatul DIICOT – 4.770 de dosare si DNA aproximativ 2.000 de dosare – asa cum reiese din comunicarile publice), multe care stau in nelucrare si reprezinta amenintari si forme de santajare pentru anumite persoane, cele mai multe dintre aceste dosare fiind extrem de sumare, neavand probe din care sa rezulte savarsirea unor fapte penale, dar in care procurorii refuza sa dea solutii de clasare de teama de a nu fi acuzati de favorizarea faptuitorului”, se mai arata in document.
Prim-vicepresedintele CE, Frans Timmermans, i-a transmis, in data de 4 octombrie, o scrisoare premierului Viorica Dancila, in care ii cere lamuriri cu privire la modificarea codurilor penale.
Premierul Viorica Dancila a declarat, pe 30 octombrie, la Parlament, ca ii va transmite in ziua urmatoare, prim-vicepresedintelui CE, Frans Timmermans, raspunsurile „aplicate” la cele 18 puncte in domeniul justitiei, dupa care va avea cu acesta o discutie.
