„Articolul 7”. Bruxelles-ul vrea sa inchida procedura punitiva impotriva Poloniei privind statul de drept
Comisia Europeana a anuntat ca face primii pasi pentru a inchide procedura articolului 7 impotriva Poloniei, relateaza Euronews.
Supravegherea speciala este in curs de desfasurare din 2017 din cauza incalcarilor sistematice ale valorilor fundamentale ale acestei tari si a erodarii continue a independentei judiciare. Ca urmare, Polonia a fost obligata sa se prezinte la audieri regulate in fata celorlalte state membre si sa dea socoteala pentru progresul – sau regresul – sau in domeniu.
Doar Polonia si Ungaria au facut vreodata obiectul articolului 7.
Anuntul, facut pe neasteptate luni, stabileste ca nu mai exista un „risc clar de incalcare grava a statului de drept in Polonia”.
Cu toate acestea, decizia are nevoie de validarea statelor membre inainte ca textul juridic care a activat procedura in 2017 sa poata fi retras in mod oficial. O reuniune a ministrilor afacerilor europene este programata pentru sfarsitul acestei luni, ceea ce sugereaza ca concluzia va sosi in curand.
„Astazi, marcheaza un nou capitol pentru Polonia”, a declarat Ursula von der Leyen, presedintele Comisiei Europene. „Este rezultatul muncii lor asidue si a eforturilor lor hotarate de reforma”, a mai spus ea.
Acest progres reprezinta o victorie politica pentru premierul Donald Tusk, care, la preluarea mandatului anul trecut, a facut din resetarea relatiilor Varsovia-Bruxelles o prioritate de top a executivului sau pro-european.
Guvernul lui Tusk a prezentat la jumatatea lunii februarie un „plan de actiune” format din noua proiecte de lege special concepute pentru a restabili independenta judiciara, de la cel mai inalt tribunal al tarii pana la cele mai obisnuite instante. De asemenea, acesta si-a luat angajamentul de a se conforma hotararilor Curtii Europene de Justitie (CEJ) si de a respecta primatul legislatiei UE.
Deschiderea a dat roade rapid: la sfarsitul lunii februarie, Comisia a deblocat 137 de miliarde de euro din fondurile de redresare si de coeziune care fusesera refuzate Poloniei din cauza regresului sau democratic si a lipsei de garantii judiciare pentru a proteja finantele blocului.
In aprilie, Varsovia a primit prima plata de 6,3 miliarde de euro sub forma de subventii si imprumuturi.
Totusi, „planul de actiune” vizeaza mai mult decat castigurile financiare: scopul sau final a fost de a pune capat articolului 7 si de a scuti Polonia de reputatia proasta care il insoteste.
Ministrul justitiei, Adam Bodnar, care a fost varful de lance al efortului concentrat, a dorit ca anuntul sa coincida cu cea de-a 20-a aderare a tarii, la 1 mai. Bodnar a recunoscut, de asemenea, ca restaurarea este o munca in curs de desfasurare si ca mai sunt multe de facut in ceea ce priveste legislatia.
Conflictul a inceput dupa ce Lege si Justitie (PiS), un partid eurosceptic de dreapta dura, a ajuns la putere in 2015 si a introdus reforme radicale care au reorganizat structura instantelor, au redus mandatul judecatorilor in functie si au promovat persoane numite in functie favorabile partidului.
Comisia a luptat din rasputeri impotriva acestei revizuiri, care, in opinia sa, a afectat grav independenta judiciara a Poloniei, a impiedicat aplicarea corecta a legislatiei europene, a lasat investitorii neprotejati si a pus in pericol cooperarea cu alte state membre.
In decembrie 2017, Bruxellesul a stabilit ca exista un „risc clar de incalcare grava a statului de drept” in aceasta tara si a declansat articolul 7, o optiune radicala care, in ultima sa etapa, poate duce la suspendarea drepturilor de vot. (Acest lucru, insa, nu s-a intamplat niciodata).
