„Atingem curand fundul prapastiei. Sa ne pregatim de impact”. Analiza dura a fostului ministru al Justitiei din Guvernul Ciolos
Raluca Pruna, fost ministru al Justitiei in Guvernul Ciolos, face o ampla si profesionista analiza a impactului asupra justitiei si a intregii societati romanesti a intrarii in vigoare a pachetului de legi ale justitiei, asa cum au fost modificate de Coalitia PSD-ALDE.
Pruna prevede un viitor sumbru, exemplificand mai ales cu posibilitatea judecatorilor si procurorilor de a se pensiona mult mai devreme. „PSD promite lapte si miere, dar dupa ce vinde pielea de pe noi si ne amaneteaza viitorul. Un viitor imediat: pana la sfarsitul anului se vor pensiona nu numai incomozii din parchete si din complete penale, dar si judecatori care judeca litigii de munca, pensii alimentare, divorturi, incredintarea minorilor, litigii comerciale – adica majoritatea zdrobitoare a cauzelor prinse intre copertile celor aproximativ 2,5 milioane de dosare anuale cu care magistratura din Romania e investita. Dosarele penale sunt o minoritate, iar dosarele penale ale celor care ne decid viitorul se pot numara pe degete. Este amanetat un viitor imediat in care numeroase instante si parchete vor ramane fara magistrati, iar accesul la justitie va fi numai pe hartie, caci justitia nu va avea judecatori care sa o infaptuiasca. Iar daca veti fi atacati pe strada intr-un oras mic, cel mai probabil nu va exista procuror care sa investigheze talharia”, explica Pruna intr-un text publicat pe Impreuna pentru Romania.
„Miza nu are nimic de a face cu o viata mai buna pentru romani sau cu protectia sociala, care e oricum slaba in Romania, ci exclusiv cu transformarea oficiala a statului in statul protectiei penale. Al imunitatii aproape totale pe care accesul la putere, pe criterii de clan, il da clanului si acolitilor sai”, concluzioneaza Pruna vorbind despre miza modificarii legilor penale.
Iata textul integral:
Am primit dezlegare constitutionala pentru promulgarea ultimei legi din Pachetul Iordache al legilor justitiei. De un an au fost prezentate toate argumentele pentru care anumite dispozitii nu sunt oportune. Curtea Constitutionala a decis pentru fiecare lege in parte, pentru acele dispozitii pentru care a fost sesizata. Prin decizii prin care a tinut partea celui aflat la putere si prea putin partea Constitutiei. Sa aplicam, asadar, legile, caci ramanem principiali, iar deciziile Curtii nu se discuta, chiar daca uneori se contrazic.
Azi, insa, Florin Iordache a realizat ca e necesara modificarea acestor legi pentru a le aduce in acord cu avizul Comisiei de la Venetia, ne-a anuntat ca va modifica prin ordonanta de urgenta cele trei legi si ca incepe discutiile cu partenerii institutionali in acest sens. De ce a fost nevoie de un desant de un an ca sa ajungem la acest deznodamant nu e deloc clar.
Voi rezuma pentru domnul Iordache chestiunile ridicate in avizul preliminar al Comisiei de la Venetia din 13 iulie 2018 (tradus in romana de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania). Chestiuni deloc putine, deloc marginale si nicidecum noi. Intai, chestiuni procedurale – abandonarea proiectelor de lege anterioare, care facusera obiectul unor consultari ample in sistemul judiciar roman, si optarea pentru o procedura parlamentara de urgenta. Apoi, chestiuni de continut, multe, grave, dar mai ales binecunoscute, care privesc: statutul procurorilor si principiile inerente atributiilor lor, controlul ierarhic al procurorilor si rolul Ministerului si cel al ministrului Justitiei; prevederile pentru numirea in/revocarea din functii de conducere in Ministerul Public/instante de judecata; exercitarea libertatii de exprimare de catre judecatori si procurori; raspunderea materiala a judecatorilor si a procurorilor; sectia de investigare a infractiunilor din justitie; atributiile si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii; riscul ca judecatori si procurori cu experienta sa fie impulsionati sa paraseasca sistemul, fara ca acestia sa poata fi inlocuiti pe termen scurt sau mediu, diminuandu-se astfel eficienta si independenta intregului sistem judiciar; amestecul serviciilor de informatii in activitatea sistemului judiciar din Romania. Adica toate acele chestiuni despre care mii de magistrati, societatea civila si opozitia au vorbit in ultimul an, de cand antireforma a inceput. Nu mai reiau argumentele pe fiecare chestiune de continut. Le gasiti in analiza riguroasa a Forumului Judecatorilor din Romania, reluate aproape integral in avizul preliminar al Comisiei de la Venetia.
Pot fi toate aceste chestiuni reglate prin ordonanta de urgenta? Fi-vor ele toate „reparate“? Nu cred pana nu vad. Cred ca posibila modificare prin ordonanta de urgenta anuntata de Iordache si gata sa fie preluata de Toader va fi selectiva. Va privi, de exemplu, pensionarea anticipata a magistratilor. Sa ne intelegem: in vremurile acestea tulburi, foarte putini sunt aceia care nu ar pleca la pensie. Daca as fi magistrat, eu insami as pleca. Nu ca sa tac, ci ca sa pot spune fara a fi tinuta de obligatia de rezerva ce cred despre cei care au desenat un plan de tara bolnav. Dupa 20 de luni de guvernare PSD-ALDE in care justitia si slujitorii ei onesti sunt demonizati, batjocoriti, amenintati, e rational sa vrei sa pleci. Nu putem sa le cerem magistratilor sa fie ei singurii care apara societatea si buna ei asezare. Cei mai multi au facut gesturi fara precedent: au semnat proteste, au protestat in fata instantelor, au riscat sa fie aruncati in malaxorul punitiv al unei Inspectii Judiciare devenite brat armat – asumat si nenuantat.
Nu fundamentul moral al pensionarii este problema. Problema este modul in care actioneaza PSD. PSD promite lapte si miere, dar dupa ce vinde pielea de pe noi si ne amaneteaza viitorul. Un viitor imediat: pana la sfarsitul anului se vor pensiona nu numai incomozii din parchete si din complete penale, dar si judecatori care judeca litigii de munca, pensii alimentare, divorturi, incredintarea minorilor, litigii comerciale – adica majoritatea zdrobitoare a cauzelor prinse intre copertile celor aproximativ 2,5 milioane de dosare anuale cu care magistratura din Romania e investita. Dosarele penale sunt o minoritate, iar dosarele penale ale celor care ne decid viitorul se pot numara pe degete. Este amanetat un viitor imediat in care numeroase instante si parchete vor ramane fara magistrati, iar accesul la justitie va fi numai pe hartie, caci justitia nu va avea judecatori care sa o infaptuiasca. Iar daca veti fi atacati pe strada intr-un oras mic, cel mai probabil nu va exista procuror care sa investigheze talharia. Un viitor deloc indepartat in care partidul va realiza ca astfel de masuri sunt nesustenabile si va modifica legea, generand o alta inechitate in materie de cuantum al pensiei in acelasi grup profesional. Las economistii sa detalieze cum anume vom iesi din marasmul datoriei publice. Spun numai ca in iunie 2018 vorbim de 305,5 miliarde de lei, adica fiecare dintre noi are de platit 16.972 de lei, fata de 16.710 lei in decembrie 2017 si 15.831 de lei in decembrie 2016. Asta trebuie sa faca legiuitorul: impact financiar. Inainte de adoptarea oricarei legi. Reteta brevetata e adoptarea exclusiv in scop electoral, ca apoi sa descoperim ca nu poate fi aplicata. Exemple sunt cu carul, cel mai flagrant – legea prin care se garanteaza 2% din produsul intern brut pentru educatie, votata in unanimitate de Parlament, niciodata aplicata, mereu amanata. Bunele intentii, presupunand ca nu e numai o manipulare electorala in scopul cumpararii bunavointei la vot, nici macar nu sunt constitutionale. Curtea Constitutionala omite mereu sa verifice Articolul 138, alineatul 5 din Constitutie, care obliga la identificarea sursei financiare pentru orice cheltuiala din buget. Nu o fi fost sesizata de nimeni Curtea in acest sens, sa ii dam acest credit. Puzderie de acte normative adoptate in dispretul total al cifrelor sunt lipsite de fundament bugetar. Iar voturile sunt cumparate cu cresteri nesustenabile de pensii si salarii – cele mai multe, pe hartie.
Lectia mea dupa ianuarie 2017 este ca toata aceasta „bunavointa“ a puterii e un fel de ruleta ruseasca in care viitorul nostru sta cu pistolul la tampla. Miza nu are nimic de a face cu o viata mai buna pentru romani sau cu protectia sociala, care e oricum slaba in Romania, ci exclusiv cu transformarea oficiala a statului in statul protectiei penale. Al imunitatii aproape totale pe care accesul la putere, pe criterii de clan, il da clanului si acolitilor sai. Un stat captiv si nedrept, in care nu toti vom avea acces egal la resursele si la institutiile statului. Un stat in care privatizarea institutiilor aproape ca a reusit, pe persoana fizica si cu banii nostri. Un stat in care justitiei i se amputeaza picioarele, pentru ca abuzul de putere sa nu poate fi constatat in instantele ingenuncheate. Lupta aceasta pentru legi bune ale justitiei, pentru o justitie independenta, este o lupta a tuturor.
Atingem curand fundul prapastiei. Sa ne pregatim de impact. Si dupa ce ne revenim din soc, sa ne gandim. Nu la ziua de maine a noastra. Ci la ziua de maine a copiilor nostri. Si la cum ne vom uita in oglinda fara sa ne gandim la firimiturile pentru care ne-am vandut propria tara si i-am dat-o lui Baraba.
