Avertisment: „Ne indreptam spre un potential dezastru al fondurilor europene. Absorbtia fondurilor structurale pentru perioada 2021-2027 e in continuare ZERO”

Alin Mituta, fost europarlamentar, membru in Comisia pentru control bugetar, avertizeaza ca Romania se indreapta spre „un potential dezastru al fondurilor europene”.

„Ne indreptam spre un potential dezastru al fondurilor europene. Suntem aproape in 2025 iar absorbtia fondurilor structurale pentru perioada 2021-2027 e in continuare 0 (ZERO), asa cum se vede in statistica Comisiei.

In plus, din PNRR-ul care expira in 2026, Romania a absorbit doar o treime din bani, iar peste 1 miliard de euro au fost suspendati de Comisie.

Romania nu mai e guvernata. E o tara in care premierul care ar trebui sa munceasca e de fapt in campanie si ne minte frumos despre perfomantele sale imaginare sau despre succesul miraculos si deloc dubios al nepotilor care castiga contracte de milioane de euro din bani publici.

Guvernul care va veni in decembrie trebuie sa recupereze munca nefacuta de cel putin un an. Asta daca vrem ca Romania sa mai aiba o sansa de a atrage aceste miliarde de euro gratuite pe care actualul guvern le-a lasat de izbeliste”, a evidentiat Mituta pe Facebook.

Intr-o analiza de luna trecuta, Consiliul Fiscal a aratat ca implementarea PNRR (alocari de 28,4 mld. euro pentru perioada 2022-2026, din care 13,5 mld. euro granturi si 14,9 mld. euro imprumuturi) se confrunta cu intarzieri semnificative si provocari majore.

Pana in prezent, in cadrul Mecanismului de Redresare si Rezilienta (MRR) al UE, Romania a primit prefinantari de 4 mld euro (2,1 mld euro componenta granturi si 1,9 mld. euro componenta imprumuturi), reusind sa obtina aprobarea din partea Comisiei Europene doar pentru doua cereri de plata care insumeaza 5,3 mld. euro (3,6 mld. euro componenta granturi si 1,7 mld. euro componenta imprumuturi) reprezentand o rata de absorbtie sub 20% la jumatatea perioadei.

Cea de-a 3-a cerere de plata, in valoare de circa 2 mld. euro (exclusiv prefinantarea) aferenta indeplinirii a 76 jaloane si tinte cu termenele de realizare in trimestrele III si IV din anul 2022 a fost depusa abia in decembrie 2023, cu intarziere de 9 luni fata de calendarul initial. Aceasta cerere se gaseste inca in curs de evaluare de catre Comisia Europeana, un numar de 4 jaloane aflandu-se in proces de clarificare, in special cele privind regimul microintreprinderilor si reforma companiilor de stat, nefiind exclusa din partea CE aprobarea doar a unei plati partiale si activarea procedurii de suspendare de plati pentru jaloanele neindeplinite.

Romania risca sa capete o dependenta de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasa. Aceasta si pentru ca PNRR are o viata limitata (pana in august 2026), iar fondurile structurale si de coeziune vor intra intr-o alta logica de alocare. In plus, PIB pe locuitor al Romaniei va ajunge la un nivel care nu o va mai indreptati sa primeasca fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB).

Noi din 2022 nu am mai atras niciun ban european. Anul trecut am marcat un record negativ al ultimilor 30 de ani, nu am atras niciun euro din PNRR, care tinde sa devina Planul de Reforme Ratate daca nici macar un sfert din cele 600 de tinte, de angajamente, nu le-am indeplinit pana acum. In tara au intrat pana acum aproximativ 9,2 miliarde de euro pre-finantari din fondurile europene din PNRR si… cam atat. In rest, pe zona celorlalte programe europene am atras banii care erau din exercitiul financiar anterior, si asta abia dupa ce am facut multe exercitii de scamatorie financiara, reusind sa mutam banii europeni de la un program la altul pentru a-i putea absorbi”, a declarat atunci economistul Adrian Negrescu, pentru DigiEconomic.

„Fereastra de oportunitate generata de fondurile europene se va inchide si in urmatorii ani 5 ani s-ar putea sa nu mai avem la dispozitie atatea fonduri pentru ca UE va investi, prin noua sa politica economica, mai multi bani in sustinerea companiilor si mai putini in proiectele care ne intereseaza pe noi. Ma astept ca, in urmatorii 10 ani, sa nu mai avem acces la fonduri europene, decat punctual pe baza unor proiecte dezvoltate de mediul de afaceri, in special pe zona constructiei de business de la zero, care dezvolta lanturi economice si creeaza locuri de munca. Ne vom lua adio de la fondurile de infrastructura, de coeziune, necesar epentru a construi scoli, gradinite, spitale. UE va fi focusata in urmatorii 5-10 ani pe reconstructia Ucrainei, un efort financiar evaluat undeva la 400 de miliarde de euro, iar fondurile europene vor fi alocate doar pe zona economica. Deja Comisia Europeana a anuntat o schimbare a opticii spre a asigura competitivitatea economiei europene”, a subliniat Negrescu.