Avertismentul lui Christine Lagarde, presedinta Bancii Centrale Europene: „Lumea de astazi seamana cu cea a Marii Crize de la sfarsitul anilor ’20”

Economia globala se confrunta cu o fragmentare similara celei din epoca „nationalismului economic”, care a cauzat colpasul comertului international si Marea Criza de la sfarsitul anilor 1920, a spus presedinta Bancii Centrale Europene, potrivit Financial Times.

Economia mondiala se confrunta in prezent cu presiuni similare cu cele din anii 1920, cand a avut loc „Marea Depresiune”, respectiv cea mai lunga (10 ani) si cea mai severa recesiune economica din istoria moderna, avertizeaza Christine Lagarde, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE).

Presedintele BCE subliniaza paralelele dintre cele doua epoci, dar afirma ca bancherii centrali moderni dispun de instrumente pentru a gestiona schimbarile structurale

„Ne-am confruntat cu cea mai grava pandemie din anii 1920, cu cel mai grav conflict din Europa din anii 1940 si cu cel mai grav soc energetic din anii 1970”, a declarat vineri Christine Lagarde, adaugand ca aceste perturbari, combinate cu factori precum problemele lantului de aprovizionare, au schimbat permanent activitatea economica globala.

Intr-un discurs sustinut la FMI la Washington, la doua zile dupa ce Rezerva Federala a redus ratele dobanzilor cu 50 de puncte de baza, impingand pietele bursiere americane la niveluri record, presedintele BCE a sustinut ca mai multe paralele „intre cele «doua epoci de 20 de ani – 1920 si 2020 – ies in evidenta», subliniind «esecurile in integrarea comertului mondial» si progresele tehnologice din ambele epoci.

„Test de stres extrem”

In timp ce politica monetara din anii ’20 a inrautatit lucrurile, aderarea la etalonul aur a impins principalele economii spre deflatie si crize bancare, „astazi suntem intr-o pozitie mai buna pentru a aborda aceste schimbari structurale decat au fost predecesorii nostri”, a subliniat Lagarde.

In urma cu un secol, a spus ea, bancherii centrali au invatat pe pielea lor ca ancorarea monedei la aur si ratele de schimb fixe „nu sunt robuste in perioade de schimbari structurale profunde”, deoarece au impins lumea in deflatie, alimentand „malaise-ul economic” si contribuind la un „ciclu de nationalism economic”.

In prezent, instrumentele bancilor centrale pentru mentinerea stabilitatii preturilor „s-au dovedit eficiente”, a spus ea.

Lagarde a subliniat scaderea rapida a inflatiei dupa ce bancile centrale au inceput sa majoreze ratele in 2022.

Preturile de consum au crescut ca urmare a unei cresteri a cererii post-pandemice, a intreruperilor lantului de aprovizionare la nivel mondial si a cresterii mari a preturilor la energie dupa invazia la scara larga a Rusiei in Ucraina. Ea a descris episodul drept un „test de stres extrem” pentru politica monetara.

Incertitudinea „va ramane ridicata”

Bancile centrale au putut relaxa politica monetara in ultimele luni, pe masura ce presiunile asupra preturilor s-au diminuat. Inflatia anuala in zona euro a atins un nivel maxim de 10,6 % in octombrie 2022, dar a atins un minim al ultimilor trei ani de 2,2 % in august.

Lagarde a declarat ca este „remarcabil” faptul ca bancile centrale au reusit sa tina inflatia sub control in mai putin de doi ani, evitand in acelasi timp o crestere a somajului.

„Este rar sa se evite o deteriorare majora a ocuparii fortei de munca atunci cand bancile centrale cresc ratele ca raspuns la preturile ridicate ale energiei. Dar ocuparea fortei de munca a crescut cu 2,8 milioane de persoane in zona euro de la sfarsitul anului 2022”, a spus ea.

Cu toate acestea, presedintele BCE a avertizat impotriva automultumirii, afirmand ca bancile centrale ar putea fi puse la incercare de aspecte precum posibile obstacole in calea globalizarii, o dezintegrare partiala a lanturilor de aprovizionare globale, puterea de piata a gigantilor tehnologici precum Google si „dezvoltarea rapida a inteligentei artificiale”.

Incertitudinea „va ramane ridicata” pentru factorii de decizie ai politicii monetare, a declarat Lagarde, adaugand: „Trebuie sa o gestionam mai bine”.

BCE va investiga in detaliu aceste aspecte in cadrul revizuirii strategiei sale iminente, a spus ea. In timp ce tinta sa de inflatie pe termen mediu de 2% nu va fi analizata, „vom lua in considerare ce putem invata din experienta noastra anterioara cu inflatia prea scazuta si prea ridicata”, a spus ea.

BCE va analiza, de asemenea, evaluarea si prezentarea riscurilor. De exemplu, scenariul sau de baza privind inflatia ar putea fi „echilibrat… cu informatii in timp real”, iar banca centrala ar putea, de asemenea, sa dezvaluie scenarii alternative.

(Foto: x.com/lagarde)