„Ba, ratatule! Saracule care esti! Uite, ca sa mori de ciuda: mi-au crescut pensia la peste 30.000!”. Un cunoscut jurnalist a primit un telefon cu un mesaj revoltator

Jurnalistul Grigore Cratianu exemplifica cu o intamplare personala situatia revoltatoare la care s-a ajuns in cazul pensiilor speciale. 

Iata relatarea lui Cartianu, publicata pe pagina sa de Facebook:

„In urma cu cativa ani, m-am trezit la redactie cu un pensionar aviator. Tanar pensionar. Lucrase la Tarom. Afisa o forma fizica de invidiat, zicea ca joaca fotbal si baschet de doua-trei ori pe saptamana. Avea si timp. Era un om cultivat, citit, plimbat. Isi facuse lecturile la timp, iar educatia parea fara cusur. Bun vorbitor, jovial, carismatic ca un actor de succes.

Venise, totusi, cu o problema. Boc ii taiase pensia speciala si-l adusese la vreo 6.000 de lei.
– Oho, 6.000 e o pensie buna, i-am zis. Cam 1.500 de euro.
– Da’ de ce, domnu’ Cartianu? Stiti, eu va apreciez foarte mult, va citesc in fiecare zi, sunteti un om corect, tineti cu oamenii…
Ii dau un exemplu. Neinspirat.
– Maica-mea, dupa 20 de ani de naveta la fabrica, in trei schimburi, plus vreo 25 de ani in colectiv, are pensie 800 de lei.
– Ma rog, fiecare cu socoteala lui… Stiti, domnu’ Cartianu, cat m-a enervat nesimtitu’ ala de Giovanni Becali cand v-a jignit?! Mamaaa, imi venea sa-i dau un pumn prin televizor.
Si a dat cu pumnul prin aer, larg, convingator. Eu l-am intrebat ce pensie avea inainte de taiere. A spus mandru: 28.000 de lei.
– 28.000?! Pensionat la ce varsta?
– 55 de ani.
– Inseamna ca ati avut un salariu de peste 35.000 de lei.
– Da’ de unde?! Am avut salariu de trei ori mai mic decat pensia. Au fost vremuri grele, domnu’ Cartianu… si stiti ca va apreciez, altfel nici nu va spuneam…
I-am zis ca nu mi se pare corect sa ia o pensie atat de mare. Mult mai mare decat salariul presedintelui Romaniei. Cum sa iei pensie 7.000 de euro intr-o tara ca Romania?! Si pensionat la 55 de ani?!
– Stiu cum ati ajuns la pensia asta: ati facut o intelegere cu seful dvs., care v-a umflat de trei-patru ori veniturile in ultimele luni de activitate, iar dvs. i-ati intors vreo 10-15.000 de euro…
– Si ce-i rau in asta, domnu’ Cartianu. Asa faceau toti. Era si normal, daca legea permitea. Dvs. n-ati fi facut la fel?
– Nu.
– Si ziceti ca nu ma sustineti, domnu’ Cartianu? V-am adus documente, puteti face o campanie… stiti cat va apreciez, altfel nici nu veneam…
– Nu pot sustine aberatii. Dimpotriva, le voi combate.
– Poate nu scrieti dvs., dar dati-mi macar un redactor, sa-i explic lui…
– N-are rost, ziarul nu sustine cauze nedrepte. Stiti cati oameni muncesc din greu ca sa plateasca o pensie de 28.000 de lei?
– Da, dar e un drept castigat! Cum sa renunt la un drept castigat?! Stiti, eu am avut mare incredere in dvs…
– E incorect ce faceti. Si cinic.
S-a ridicat sa plece.
– Bine, domnu’ Cartianu… Daca va razganditi, sunati-ma! Aveti telefonul meu.
Nu l-am sunat. Dar peste cateva luni m-a sunat el:
– S-a rezolvat, domnu’ Cartianu! Domnu’ Ponta ne-a dat drepturile inapoi.
Apoi am si uitat de el. Dar si-a amintit el de mine luna trecuta. Ma vazuse la televizor, combateam pensiile nesimtite. Mi-a vorbit, la telefon, cu o voce grava, pe care nu i-o cunosteam:
– Auzi, ba, amaratule? Vezi-ti dreacu’ de izmenele tale! Ia nu-ti mai tot da cu parerea, ca numai prostii spui! Sperii copiii cand apari la televizor…
– Gata, v-a disparut aprecierea?
– Ma pis pe tine, ba, ratatule! Bine ti-a facut Giovanni, trebuia sa te si scuipe! Uite, ca sa mori de ciuda: mi-au crescut pensia la peste 30.000!
– …
– Du-te-n p… mea de prost! Saracule care esti!
Si a inchis. Probabil, definitiv. Si parea un om deosebit…”, a povestit Grigore Cartianu.

Ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, a anuntat in mod repetat ca pensiile speciale vor ramane la actualul nivel.