Bani fara munca. OpenAI ofera cate 1.000 de dolari pe luna, timp de trei ani, pentru 3.000 de participanti la un studiu privind venitul de baza universal. Care sunt primele concluzii

Personalitati proeminente din domeniul inteligentei artificiale afirma ca un venit de baza ar putea fi necesar pentru a face fata pierderilor masive de locuri de munca legate de aceasta tehnologie, relateaza Euronews.

Saptamana trecuta, divizia de cercetare a celei mai cunoscute companii de inteligenta artificiala (IA) din lume a publicat un studiu amplu privind venitul de baza universal.

OpenResearch, o divizie a OpenAI, a oferit celor 3.000 de participanti aleatorii la studiu fie 1.000 de dolari (920 de euro), fie 50 de dolari (46,16 euro) pe luna timp de trei ani, fara a pune intrebari.

Cercetarea a aratat ca majoritatea au directionat acesti bani catre nevoile lor de baza, cum ar fi chiria si mancarea. Acestia s-au gandit chiar sa se intoarca la scoala, sa gaseasca o munca mai utila sau sa se mute in alte parti ale Statelor Unite.

„Numerarul este singurul instrument care ofera flexibilitatea necesara pentru a face fata provocarilor diverse cu care se confrunta oamenii de-a lungul timpului”, a declarat Karina Dotson, research & insights manager la OpenResearch.

„Pe masura ce economia si piata muncii continua sa evolueze, plasa de siguranta sociala trebuie, de asemenea, sa evolueze”, a spus ea.

Sam Altman, directorul general al OpenAI, face parte dintr-o lunga lista de mari sefi din domeniul tehnologiei din Silicon Valley care pledeaza pentru un venit de baza pentru a face fata pierderilor masive de locuri de munca cauzate de IA in anii urmatori. El a numit-o o „concluzie evidenta” pentru predictia sa conform careia „computerele vor acapara efectiv intreaga productie”.

O analiza din ianuarie a Fondului Monetar International (FMI) a constatat ca aproape 40 % din locurile de munca la nivel mondial sunt expuse IA. Aceasta cifra creste la 60 % in „economiile avansate”, unde unele dintre aceste locuri de munca ar putea disparea.

Cu toate acestea, un studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) a constatat ca doar 23% din locurile de munca din Statele Unite ar putea fi inlocuite de inteligenta artificiala intr-un mod rentabil si ca ar fi nevoie de „zeci de ani” pentru ca unele sarcini, cum ar fi viziunea computerizata, sa indeplineasca aceleasi sarcini ca oamenii.

Guy Standing, fondator si copresedinte al Basic Income Earth Network, a declarat ca argumentul pesimist conform caruia IA va lua locurile de munca ale tuturor oamenilor „primeste prea multa atentie”.

Aceasta deoarece, in ciuda cresterii IA, tari precum SUA raporteaza cel mai mare numar de locuri de munca vacante din istorie.

Anselm Kusters, seful departamentului de noi tehnologii din cadrul Centrului pentru Politici Europene, a declarat ca un alt efect secundar al unui venit de baza universal este acela ca va elimina orice scepticism pe care oamenii l-ar putea avea cu privire la venirea IA pentru mijloacele lor de trai.

Aceasta inseamna ca oamenii vor fi mai predispusi sa „creada in aceste tehnologii si sa le implementeze in viata lor”, a continuat el.

Atat Standing, cat si Kusters spun ca este greu de stiut ce suma de bani ar fi potrivita pentru un venit de baza, deoarece aceasta ar fi diferita in functie de costul vietii.

Aplicarea unui venit de baza universal uniform in intreaga UE ar fi complicata, a continuat Kusters, deoarece politica si normele sociale ale fiecarui stat membru, precum si suma care ar trebui garantata vor varia foarte mult.

Saptamana trecuta, G20 a convenit sa colaboreze cu privire la un impozit pentru ultra-bogati, care ar putea conduce la rate de pana la 2 % pentru averile de peste 1 miliard de dolari (920 de milioane de euro), conform rapoartelor din mass-media.

Eventuala taxa ar putea genera un venit global de pana la 250 de miliarde de dolari (231 de miliarde de euro) de la cei mai bogati 3 000 de cetateni ai lumii.