Baricade ridicate de sarbi in Kosovo, Serbia vrea sa trimita si ea ajutoare militare. De ce se reaprind tensiunile etnice

Sarbii care protesteaza in orasul Mitrovica din nordul Kosovo, divizat etnic, au ridicat marti noi baricade, la cateva ore dupa ce Serbia a anuntat ca si-a plasat armata in stare de alerta maxima de lupta, ca urmare a unor saptamani de escaladare a tensiunilor dintre Belgrad si Pristina.

Ministerul sarb al Apararii a comunicat ca, avand in vedere ultimele evenimente din regiune si convingerea Belgradului ca autoritatile din Kosovo se pregatesc sa-i atace pe sarbi si sa inlature cu forta baricadele, presedintele Aleksandar Vucic a ordonat ca armata si politia din Serbia sa fie puse in alerta maxima.

Guvernul din Kosovo a cerut fortelor de mentinere a pacii ale NATO sa indeparteze baricadele, dar a asigurat ca are capacitatea si disponibilitatea de a actiona.

Kosovo si Serbia intentioneaza sa adere la Uniunea Europeana si au convenit, ca parte a acestui proces de aderare, sa isi rezolve problemele nesolutionate si sa construiasca relatii de buna vecinatate.

In contextul noilor tensiuni, Reuters prezinta un background al relatiilor celor doua parti.

– De ce exista tensiuni –

Kosovo si-a castigat independenta fata de Serbia in 2008, la aproape un deceniu dupa o revolta de gherila impotriva regimului represiv al Belgradului.

Cu toate acestea, Serbia considera in continuare Kosovo drept parte integranta a teritoriului sau si respinge sugestiile ca provoaca tensiuni si conflicte in interiorul granitelor vecinului sau. Belgradul acuza Pristina ca incalca drepturile minoritatii sarbe.

Etnicii sarbi, care nu recunosc guvernul de la Pristina sau institutiile statului kosovar, reprezinta 5% din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, in timp ce etnicii albanezi reprezinta aproximativ 90%. Etnicii sarbi si-au manifestat ostilitatea, de exemplu refuzand sa plateasca operatorului de energie electrica din Kosovo pentru energia electrica pe care o folosesc si atacand frecvent politia care incearca sa faca arestari.

– De ce au izbucnit din nou tensiunile –

Noi tensiuni etnice au izbucnit de la 10 decembrie, cand sarbii au ridicat mai multe baraje rutiere si s-au implicat in schimburi de focuri cu politia dupa arestarea unui fost politist sarb pentru ca ar fi agresat ofiteri de politie aflati in timpul serviciului la un protest anterior.

Acest impas survine dupa luni de probleme legate de eliberarea placutelor de inmatriculare auto. De ani de zile, Kosovo doreste ca cei aproximativ 50.000 de sarbi din nordul tarii sa isi schimbe placutele de inmatriculare sarbesti cu cele emise de Pristina, ca parte a dorintei guvernului de a-si afirma autoritatea asupra teritoriului sau.

La 31 iulie, Pristina a anuntat un termen de doua luni pentru schimbarea placutelor de inmatriculare, ceea ce a declansat proteste, dar ulterior a fost de acord sa amane data punerii in aplicare pana anul viitor.

Primarii de etnie sarba din municipalitatile din nordul tarii, impreuna cu judecatorii locali si aproximativ 600 de ofiteri de politie au demisionat in noiembrie in semn de protest fata de implementarea iminenta a acestei masuri.

– Ce doresc sarbii –

Sarbii din Kosovo doresc sa creeze o asociatie de municipalitati majoritar sarbe care sa functioneze cu o mai mare autonomie. Serbia si Kosovo au facut putine progrese in aceasta privinta si in alte chestiuni de cand s-au angajat in 2013 in dialogul condus de UE.

– Care este rolul NATO si al UE –

NATO are aproximativ 3.700 de soldati stationati in Kosovo pentru a mentine pacea. Alianta a declarat ca va interveni in conformitate cu mandatul sau daca stabilitatea in zona va fi pusa in pericol. Misiunea Uniunii Europene de sprijinire a statului de drept in Kosovo (EULEX), desfasurata in 2008, mai are pe teren inca aproximativ 200 de ofiteri de politie speciala.