Biden cere anularea imunitatii pentru fostii presedinti: „Suntem o natiune a legilor – nu a regilor sau a dictatorilor”

Presedintele Joe Biden a cerut luni, intr-un editorial publicat in The Washington Post, o revizuire a functionarii Curtii Supreme si un amendament constitutional care sa limiteze puterea propriei sale functii – reforme care ar putea sa nu fie implementate, dar care demonstreaza prioritatile sale in ultimele luni de mandat, relateaza NBC News.

„Am fost senator al SUA timp de 36 de ani, inclusiv in calitate de presedinte si membru de rang inalt al Comisiei judiciare. In calitate de senator, vicepresedinte si presedinte, am supravegheat mai multe nominalizari la Curtea Suprema decat oricine altcineva care traieste astazi”, a scris Biden.

„Am un mare respect pentru institutiile noastre si pentru separarea puterilor. Ceea ce se intampla acum nu este normal si submineaza increderea publicului in deciziile Curtii, inclusiv in cele care afecteaza libertatile personale”, a continuat Joe Biden.

El a facut apel la introducerea unui amendament constitutional care sa spuna ca fostii presedinti nu au nicio imunitate fata de acuzatiile penale federale, procese, condamnari sau sentinte.

„Impartasesc convingerea fondatorilor nostri ca puterea presedintelui este limitata, nu absoluta”, a scris presedintele. „Suntem o natiune a legilor – nu a regilor sau a dictatorilor”, se mai arata in editorial.

Amendamentul este in conformitate cu declaratiile recente ale lui Biden potrivit carora „niciun presedinte nu este mai presus de lege”, un refren pe care l-a repetat de mai multe ori de cand Curtea Suprema a afirmat ca unele actiuni legate de indatoririle unui presedinte nu pot fi urmarite penal. Decizia il favorizeaza pe fostul presedinte Donald Trump in cazurile penale impotriva sa si ar putea permite altor fosti presedinti sa evite anumite acuzatii penale in viitor.

Congresul ar trebui sa creeze limite ale mandatelor pentru judecatorii Curtii Supreme, a mai scris Biden, spunand ca este in favoarea mandatelor de 18 ani, care, in opinia sa, ar impiedica un presedinte sa aiba o influenta multigenerationala asupra sistemului judiciar.

„Limitarea mandatelor ar contribui la asigurarea faptului ca membrii Curtii se schimba cu o anumita regularitate” si «ar reduce sansa ca o singura presedintie sa modifice radical componenta Curtii pentru generatiile viitoare», a scris el.

In plus fata de limitarea mandatelor, Biden a solicitat Congresului sa supuna Curtea Suprema cerintelor etice impuse altor judecatori federali cu privire la cadouri, activitati politice si afaceri financiare.

Presedintele isi va prezenta propunerile in cadrul sarbatoririi a celei de-a 60-a aniversari a Legii drepturilor civile, semnata de presedintele Lyndon Johnson in 1964. Evenimentul a fost reprogramat dupa tentativa de asasinat asupra lui Trump la un miting de campanie in Pennsylvania, pe 13 iulie.

La inceputul carierei sale politice, Biden a fost reticent in a sustine schimbari semnificative la Curtea Suprema. Schimbarea pozitiei sale publice vine ca urmare a controverselor recente in care au fost implicati judecatorii Clarence Thomas si Samuel Alito si a deciziilor majoritatii conservatoare cu privire la chestiuni precum dreptul la avort – decizii pe care Biden le-a criticat puternic. Luna trecuta, Biden a declarat multimii prezente la o strangere de fonduri ca Curtea Suprema „nu a fost niciodata atat de dezechilibrata ca in prezent”.