Bihor: Explorarile de gaze de sist din Ungaria ameninta resursele de apa din zona Salonta, sustin ecologistii

Ungaria a amplasat sonde pentru exploatarea gazului de sist foarte aproape de granita. Doua organizatii pentru protectia mediului trag semnale de alarma cu privire la efectele nocive ale exploatarii gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice asupra mediului. Iar efectele s-ar putea sa apara si in localitatile romanesti de langa granita, scrie eBihoreanul.

Intr-un comunicat transmis de organizatiile Friends of the Earth Ungaria (MTVSZ) si CEE Bankwatch Network, exploatarile de gaze de sist din regiunea Bekes, cunoscute drept proiectul Corvinus, au fost gandite din vara anului trecut, ca o reactie la criza energetica declansata de razboiul dintre Rusia si Ucraina.

„In vara anului 2022, guvernul ungar a lansat Planul National de Actiuni pentru Urgenta Energetica drept reactie la criza energetica, care nu include nicio masura de economisire a energiei sau de tranzitie la energia regenerabila, ci intentioneaza sa creasca productia interna de gaze intr-un mod fortat”, a explicat Alexa Botar, directorul programului Clima si Energie al MTVSZ, potrivit comunicatului.
Planul prevede insa extractia gazelor de sist in estul Ungariei, prin fracturare hidraulica. Extractia gazelor a inceput in ianuarie.
Proiectul afecteaza direct 10 localitati din Ungaria, iar trei dintre cele 10 sonde planificate sunt apropiate de municipiul Salonta si comunele Ciumeghiu si Madaras.

MTVSZ si Bankwatch sustin ca riscurile sunt acum atat in Ungaria, cat la granita de vest a Romaniei, pentru ca exploatarile de gaze de sist „pot avea un impact negativ si ameninta sursele de apa si sanatatea populatiei din Marea Campie Ungara si Campia de Vest din Romania”.

„Extractia gazelor de sist din regiunea Bekes, la 3,5-4,5 km sub pamant, este o optiune pe termen scurt periculoasa: rezervele de gaze de sist se vor epuiza in cativa ani, astfel incat nu vor putea oferi securitate energetica pe termen lung, iar tehnologia de fracturare hidraulica este intens consumatoare de apa si are o serie de efecte negative asupra mediului. Criza energetica nu poate fi rezolvata prin cresterea dependentei de combustibili fosili, ci prin accelerarea economiei de energie si prin tranzitia rapida catre energiile regenerabile”, a declarat Matyas Molnar, ofiter al programului Energie, MTVSZ.

„Guvernul maghiar ar trebui sa efectueze o evaluare adecvata a impactului de mediu si social pentru toate proiectele noi de gaze, cu implicarea corespunzatoare a partilor interesate si a publicului. In cazul in care proiectul poate avea un impact transfrontalier, tara in cauza trebuie informata in prealabil, astfel incat evaluarea impactului transfrontalier asupra mediului sa poata fi efectuata”, au mai transmis organizatiile.