Bolos nu se lasa: „Romania are un gap pe TVA de 35,7%. Estonia si Finlanda au 0%”

Romania are prevazut sa colecteze la bugetul de stat peste 120 de miliarde de lei din TVA , a declarat, vineri, ministrul Finantelor, Marcel Bolos, la briefingul de la finalul sedintei de Guvern.

„Am avut consultari cu Camera Expertilor Contabili si a Contabililor Autorizati, precum si cu reprezentantii mediului de afaceri Romanian Business Leaders. de asemenea, cu reprezentantii Concordia, cu reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii, cu reprezentantii AmCham si Fondul Investitorilor Straini. A fost o consultare din care au reiesit observatii pe care le-am transpus in proiectul de Ordonanta de Urgenta pe care l-a aprobat Guvernul astazi (vineri n.r). Dupa cum se cunoaste, TVA este cel mai important impozit pe care Romania il are si il colecteaza la bugetul de stat. In acest an sunt prevazuti peste 120 de miliarde de lei, suma care ar urma sa fie incasat in bugetul de stat. Este principalul nostru impozit din care se finanteaza toate celelalte categorii de servicii publice, de la scoli, spitale, unitati sanitare si, de asemenea, drepturile de asistenta sociala, inclusiv pensiile”, a spus Bolos.

Ministrul Finantelor a mentionat, totodata, ca impozitul de TVA nu constituie un cost pentru intreprinderile mici si mijlocii, pentru companiile din Romania, ci este un impozit neutru si „ca atare, nu afecteaza costurile de functionare ale firmelor”.

„Digitalizarea trebuie sa aduca mai multi bani la bugetul de stat si sa combata in mod eficient evaziunea fiscala si pentru ceea ce inseamna activitatile companiilor trebuie sa sprijine activitatile companiilor, mai ales in procesul acesta de digitalizare.(…) De ce acet mecanism, de ce avem nevoie de TVA? Pentru ca avem o obligatie de reducere a gap-ului de TVA cu cate cinci puncte procentuale, conform Planului National de Redresare si Rezilienta, incepand cu anul 2025. De asemenea, trebuie sa ne aliniem la obiectivele si standardele OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica n.r), care prevad ca autoritatile fiscale in relatia cu contribuabilii sa lucreze cu declaratiile de impozite si taxe precompletate. Acesta este viitorul administratiilor fiscale, respectiv acela in care informatiile privind impozitele si taxele se regasesc in aceste declaratii de conturi precompletate, la care si noi am lucrat in cadrul mecanismului TVA”, a subliniat oficialul.

Potrivit datelor prezentate de catre demnitar, mai multe tari europene au implementat acest mecanism, ceea ce „le-a adus si o reducere corespunzatoare a gap-ului de TVA”.

„In Ungaria, incepand cu anul 2024, se aplica mecanismul pe TVA, respectiv a decontului de TVA precompletat, in Italia incepand cu anul 2023, in Spania incepand cu anul 2021. In Portugalia, incepand cu anul 2018. Toate aceste masuri fac parte din obiectivul pe care Guvernul Romaniei l-a fixat de combatere a evaziunii fiscale si de reducere a gap-ului de TVA. Italia, care in 2020 avea un gap de TVA de 21,5%, astazi, dupa ce si-a aplicat toate masurile de digitalizare, a ajuns la 10,8%, deci a obtinut o reducere a gap-ului de TVA cu 50%. Portugalia de la 7% a ajuns, dupa ce si-a implementat masurile de digitalizare, la 3,6%, deci o reducere de 49 de procente. Lituania de la 18,7% la 14,5% – o reducere de 22 de procente, Cipru de la 17,5% la 8,3% – o reducere de 53 procente a gap-ului de TVA”, a exemplificat Marcel Bolos.

Acesta a adaugat ca, la acest moment, Romania se afla pe primul loc in clasamentul tarilor care incaseaza sume mici din TVA, cu un gap de 35,7%.

La polul opus, se situeaza Estonia si Finlanda, care au ajuns la un gap de TVA de 0%.

Ce inseamna „gap pe TVA”

„Gap pe TVA” sau „decalaj de TVA” se refera la diferenta dintre valoarea teoretica a TVA care ar trebui colectata de catre guvern si suma efectiv colectata. Aceasta diferenta poate fi cauzata de mai multi factori, cum ar fi:

Evadarea fiscala: Intreprinderile sau persoanele fizice nu declara sau declara partial veniturile pentru a evita plata TVA-ului.

Frauda: Schemele de frauda, cum ar fi frauda de tip „carusel” in care marfurile sunt importate si exportate fictiv intre companii pentru a solicita rambursari de TVA necuvenite.

Insolvabilitatea: Intreprinderile intra in faliment si nu mai platesc TVA-ul datorat.

Eroarea administrativa: Greseli facute de contribuabili sau de autoritatile fiscale in calcularea si raportarea TVA-ului.

Alte pierderi: Alte motive care pot duce la necolectarea intregii sume de TVA datorata.

Acest indicator este utilizat pentru a masura eficienta colectarii TVA de catre autoritatile fiscale si pentru a identifica domeniile unde se pot imbunatati procedurile de colectare si control. Comisia Europeana, de exemplu, publica periodic rapoarte privind gap-ul de TVA in statele membre, oferind o imagine asupra eficientei sistemelor fiscale din Uniunea Europeana.