Bruxelles incearca sa mentina in viata visele Balcanilor de Vest in cadrul revizuirii extinderii UE – Analiza
Liderii din Balcanii de Vest au fost cu ochii atintiti miercuri asupra Bruxelles-ului, in timp ce Comisia Europeana a prezentat evaluarea anuala a tarilor care doresc sa devina membre ale Uniunii Europene, relateaza Euronews.
Sase tari din Balcanii de Vest si-au exprimat dorinta de a adera la UE, dintre care cinci – cu exceptia Kosovo – au primit deja statutul oficial de candidat.
Insa, in timp ce Comisia a promis miercuri sa avanseze cu Ucraina si Republica Moldova pe calea aderarii la UE, nu a facut prea multe promisiuni noi pentru Balcanii de Vest, cu exceptia promisiunii de a deschide discutii oficiale de aderare cu Bosnia si Hertegovina, odata ce vor fi indeplinite conditiile.
Negocierile de aderare cu statele din Balcanii de Vest au fost in mare parte blocate in ultimii ani, deoarece tarile, multe dintre ele afectate de instabilitate politica, au intarziat sa indeplineasca cerintele stricte ale UE, inclusiv reformele constitutionale si judiciare si masurile de combatere a coruptiei. Muntenegru si Serbia sunt blocate in negocieri de mai bine de zece ani.
Liderii din Balcanii de Vest i-au avertizat pe omologii lor din UE cu privire la sentimentul tot mai mare de frustrare in randul cetatenilor lor, care asteapta asigurari ca Bruxelles-ul este serios in ceea ce priveste extinderea.
Acest lucru a dus la o schimbare de tactica a UE, iar saptamana trecuta, Ursula von der Leyen, sefa Comisiei Europene, a vizitat mai multe tari pentru a dezvalui noul plan de crestere de 6 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, conceput pentru a oferi stimulente economice pentru punerea in aplicare a reformelor legate de extindere, inclusiv accesul treptat la piata unica a blocului.
Fondurile, care includ 2 miliarde de euro sub forma de granturi si 4 miliarde de euro sub forma de imprumuturi pana in 2027, vor fi distribuite in functie de PIB-ul pe cap de locuitor al tarilor, dar vor functiona pe baza unui sistem bazat exclusiv pe rezultate, a declarat Comisia. Neindeplinirea criteriilor de extindere, cum ar fi reformele privind statul de drept si lupta impotriva coruptiei, ar putea duce la directionarea fondurilor catre alte tari, potrivit unui inalt oficial UE.
Obiectivul UE este de a apropia economiile tarilor in cauza de cea a UE si de a atenua potentialul soc politic si bugetar al primirii unor noi membri cu economii mult mai slabe – venitul mediu pe cap de locuitor in Balcanii de Vest variaza intre 27% si 50% din media blocului comunitar.
Dar, in ciuda noilor stimulente, rapoartele detaliate ale Comisiei publicate miercuri arata ca Balcanii de Vest se confrunta inca cu numeroase obstacole in calea aderarii la UE.
Bosnia si Hertegovina
Diviziunile etnice adanc inradacinate si intarzierile in ceea ce priveste reformele constitutionale, judiciare si electorale au impiedicat Bosnia si Hertegovina sa recupereze decalajul fata de vecinii sai pe calea aderarii la UE.
Aceasta tara de 3,2 milioane de locuitori a primit statutul oficial de tara candidata in decembrie anul trecut, dar este singura dintre cele cinci tari candidate din Balcanii de Vest care nu a intrat inca in discutii oficiale.
Negocierile pot fi deschise doar „dupa ce sunt indeplinite anumite criterii”, a declarat miercuri presedintele Comisiei, Ursula von der Leyen.
„Deschidem usa foarte larg si invitam Bosnia si Hertegovina sa treaca acum prin aceasta usa”, a adaugat von der Leyen.
Reformele electorale nu au fost abordate in mod adecvat. In raportul sau, Comisia afirma ca alegerile din Bosnia si Hertegovina au fost „marcate de neincredere in institutiile publice si de o retorica care a provocat diviziuni etnice”.
Intr-o hotarare din luna august, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cu sediul la Strasbourg, a descris Bosnia si Hertegovina ca fiind o „etnocratie” in care alegerile sunt nedemocratice si consolideaza pozitia privilegiata a grupurilor etnice dominante.
Bruxelles-ul este, de asemenea, ingrijorat de modul in care Republika Srpska, una dintre cele doua entitati teritoriale ale tarii, in care etnicii sarbi sunt majoritari, a sustinut o pozitie neutra in ceea ce priveste razboiul din Ucraina, in timp ce restul tarii a incercat sa se alinieze la pozitia dura a UE impotriva razboiului de agresiune al Rusiei.
Serbia
Alinierea in materie de politica externa si de securitate ocupa, de asemenea, un loc important printre cererile UE pentru Serbia.
Presedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a criticat in trecut blocul comunitar pentru ca l-a „presat” sa se alature sanctiunilor impotriva Rusiei din cauza razboiului din Ucraina, descriind o ingerinta „brutala” in suveranitatea tarii sale.
Ministrul economiei din aceasta tara, Rade Basta, a fost demis in iulie dupa ce a cerut guvernului sau sa sanctioneze Rusia.
In raportul sau, executivul UE critica, de asemenea, escaladarea tensiunilor dintre Serbia si Kosovo, afirmand ca „ritmul negocierilor” va depinde de capacitatea celor doua tari de a-si normaliza relatiile.
Eforturile blocului de a sprijini dialogul dintre Belgrad si Pristina, conduse de Josep Borrell, au esuat in mod constant. Ambele parti continua sa se confrunte in legatura cu planurile de infiintare a unei asociatii de municipalitati cu majoritate sarba in nordul Kosovo, unde s-au concentrat tensiunile.
Kosovo
Kosovo, care nu este inca o tara candidata oficial la UE, are, fara indoiala, cel mai dificil drum spre aderarea la UE, avand in vedere ca cinci dintre statele membre ale blocului nu ii recunosc suveranitatea.
Relatiile dificile dintre Serbia si Kosovo inseamna, de asemenea, ca ofertele pentru cele doua tari sunt inevitabil legate intre ele.
Tensiunile au escaladat brusc la sfarsitul lunii septembrie, cand un politist kosovar a fost ucis intr-o ambuscada violenta organizata de barbati inarmati intr-un sat din nordul Kosovo, iar prim-ministrul kosovar Albin Kurti a dat vina pe guvernul sarb.
Potrivit raportului Comisiei, ambele parti trebuie sa dea dovada de „un angajament mai serios” si sa „faca compromisuri” pentru a iesi din impasul in care se afla discutiile de normalizare.
Muntenegru
Considerat in pole position pentru aderarea la UE, cel mai mic si mai bogat stat din Balcanii de Vest si-a imbunatatit perspectivele de aderare saptamana trecuta, cand a fost format un nou guvern de coalitie din care fac parte partide pro-europene, pro-sarbe si ale minoritatii albaneze.
Restabilirea stabilitatii politice da speranta ca tara ar putea avansa rapid, in ciuda sarcinilor restante de consolidare a statului de drept, de combatere a coruptiei, de promovare a rolului societatii civile si de accelerare a reformelor judiciare.
„Daca reformele se accelereaza cu adevarat, ar putea avansa destul de repede”, a declarat miercuri un oficial de rang inalt al UE.
Macedonia de Nord si Albania
Cu negocierile de aderare la UE deschise din iulie 2022, atat Macedonia de Nord, cat si Albania progreseaza intr-un ritm similar.
Skopje a luat deja masuri pentru a-si modifica constitutia in vederea recunoasterii minoritatii bulgare care traieste pe teritoriul sau, ca parte a unui acord negociat de Franta pentru a ridica veto-ul Bulgariei la deschiderea negocierilor de aderare la UE. Insa modificarile sunt blocate de principalul partid conservator de opozitie.
De asemenea, tara mai are de lucru pentru consolidarea statului de drept, reformarea administratiei publice si combaterea coruptiei.
Albania se confrunta cu o serie de reforme similare in cadrul negocierilor, inclusiv consolidarea libertatii de exprimare, imbunatatirea drepturilor minoritatilor si combaterea crimei organizate.
