Burduja, despre spalatul rufelor intre 18.00-21.00: „Orice megawatt conteaza. O reducere a consumului in orele de varf ia presiunea atat de pe retelele de distributie si transport, cat si de pe preturile inregistrate pe pietele spot”
Temperaturile caniculare din ultimele zile au dus la o crestere exponentiala a consumului de curent electric, aparatele de aer conditionat fiind folosite intens si crescand riscul unor supraincarcari ale sistemului energetic. Despre starea acestui sistem, riscul ca el sa intre in colaps, precum si despre solutiile si perspectivele actualului guvern in materie de securitate energetica am stat de vorba cu Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Domnule ministru, traim o vara „de neuitat” cum ar spune un scriitor clasic: se pare ca va fi cea mai calda vara din istoria cunoscuta. Cum afecteaza canicula fara precedent sistemul energetic national?
Niciodata, in perioada recenta, nu a fost un interval de timp in care sa avem astfel de conditii meteorologice extreme (fie ger, fie canicula) care sa se intinda pe mai mult de zece zile. Am inregistrat zile cu temperaturi cu 11 grade Celsius peste media perioadei. Deci, fiind foarte cald, nu avem productie din vant, consumul de energie este crescut, astfel inregistram pe PZU (Piata pentru Ziua Urmatoare) preturi mari in orele in care nu este productie din solar (in special in varful de seara). Preturile din varful de seara cresc media pretului zilnic. Mai mult, atunci cand productia de energie eoliana, fotovoltaica si hidro este mai mica, atunci sunt necesare eforturi suplimentare pentru a mentine echilibrul dintre cererea si consumul de energie.
Ati convocat o sedinta cu toti producatorii de energie din Romania. Ati putea rezuma, pentru cititorii nostri, concluziile la care ati ajuns?
In aceasta saptamana, am convocat de doua ori comandamentul de vara pentru a stabili solutiile imediate si pe termen mediu. Iar dupa ce au fost stabilite si centralizate solutiile, am convocat vineri inca un comandament de vara la Guvernul Romaniei, in prezenta Premierului Marcel Ciolacu. Solutiile prezentate au fost urmatoarele: 1. Cresterea productiei de energie in banda, indiferent de sursa. 2. Standardizarea transmiterii datelor de masura a energiei electrice intre distribuitori si furnizori pentru o imagine clara a consumului si productiei. 3. Analizarea mecanismului de formare a pretului de catre ANRE pentru protectia consumatorului final. 4. Publicarea si actualizarea constanta de catre operatorii de distributie a zonelor afectate de avarii si a duratei estimate pentru remediere. 5. Accelerarea investitiilor in toate segmentele din domeniul energiei. Marile proiecte care au sanse sa fie finalizate anul acesta: grupul 5 – Rovinari (330MW), Iernut (430MW), proiecte hidrocentrale cu grad avansat de executie (Rastolita). 6. Colaborare stransa intre toti actorii cu responsabilitati, pentru cresterea capacitatilor de productie, distributie si mai ales stocare a energiei. 7. Adoptarea unei Strategii energetice nationale care sa ghideze investitiile si proiectele viitoare.
I-ati sfatuit pe romani sa nu mai spele rufe sau vase la masina in intervalul 18.00-21.00. Credeti ca, in cazul fericit in care romanii vor asculta indemnul, acest lucru va face vreo diferenta?
Aceasta recomandare nu este a mea, ci este facuta de catre expertii in eficienta energetica. In situatie exceptionala, cum a fost aceasta, orice megawatt conteaza, atat la nivel de productie, cat si la nivel de consum. O reducere a consumului in orele de varf ia presiunea atat de pe retelele de distributie si transport, cat si de pe preturile inregistrate pe pietele spot.
Pe vremuri, Ceausescu se lauda cu „salbele de hidrocentrale”, menite sa asigure independenta energetica a Romaniei. Acum insa degeaba avem hidrocentrale, cand raurile si lacurile nu mai au apa sa le alimenteze. Are statul roman o alternativa la energia produsa de forta apelor sau depindem de buletinul meteo ori, cum am vazut mai nou, de rugaciunile Preafericitului pentru ploaie?
In Strategia Energetica Nationala, pe care in curand o vom inainta spre aprobare in Guvern, hidroenergia reprezinta un pilon important in asigurarea securitatii energetice. In acest an, am reusit, dupa a sasea incercare, sa atribuim contractul pentru retehnologizarea hidrocentralei Vidraru. In paralel, am reluat proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti si sustinem constant acest tip de investitii, care vor asigura servicii esentiale pentru sistemul energetic national. Nu in ultimul rand, avem in vedere mai multe proiecte importante, poate cel mai important fiind hidrocentrala de la Rastolita. Proiectul se afla acum in faza obtinerii acordului de mediu, iar noi facem tot posibilul ca lucrarile sa fie finalizate in acest an. Este un moment de referinta, hidrocentrala de la Rastolita fiind prima construita de la zero dupa Revolutie. Acest proiect va aduce multiple avantaje pentru romani. In primul rand, va oferi energie ieftina si curata, ceea ce va contribui la reducerea facturilor la electricitate si la protejarea mediului. In plus, aceste hidrocentrale sunt esentiale pentru securitatea energetica a tarii, asigurand un sistem energetic sustenabil si stabil. Avem in vedere si alte proiecte similare, cum ar fi Bumbesti-Livezeni, Pascani, Cornetu-Avrig, Cerna-Belareca, Bistra-Poiana Marului si Surduc Siriu, care vor continua sa intareasca infrastructura energetica a Romaniei.
Ce se mai aude cu reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda? Are generatia noastra vreo sansa sa aprinda lumina, ca sa zic asa, de la ele sau vor ramane, ca multe alte proiecte post-decembriste, doar in promisiunile electorale si in studiile de fezabilitate?
Recent, Nuclearelectrica a semnat un Memorandum de Intelegere cu SACE (Agentia de Credit Export a Italiei) si Ansaldo Nucleare pentru a avansa dezvoltarea si finantarea retehnologizarii Unitatii 1 CNE Cernavoda si Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda. In acest context, Ansaldo Nucleare si-a exprimat interesul pentru formularea unei oferte pentru furnizarea de servicii de inginerie si management de proiect, achizitia, instalarea si punerea in functiune a componentelor si sistemelor, in principal pentru partea clasica a centralei, necesare pentru finalizarea si punerea in functiune atat a proiectului Unitatii 1, cat si a Unitatilor 3 si 4 si a confirmat interesul de a depune o oferta privind furnizarea serviciilor mentionate mai sus. SACE si-a exprimat interesul de a sustine finantarea celor doua proiecte ale SN Nuclearelectrica SA cu suma de pana la 2 miliarde EUR, in conformitate cu procedurile SACE, conditiile negociate de parti si aprobarile aferente autoritatilor italiene relevante. Aceste interese de finantare sunt complementare in ceea ce priveste realizarea Proiectului Unitatile 3 si 4, iar sumele exacte vor depinde de etapele proiectelor, cuantumul componentei din tara de origine respectiva aferente contractelor de export si conditiile negociate intre parti. Cu sustinerea tuturor nivelurilor institutionale ale statului roman, avem toate premisele de a fi martori in 2031-2032 la punerea in functiune a acestor noi capacitati.
Este recunoscut faptul ca de vina pentru actuala criza energetica este lipsa totala de investitii a statului in sectorul energetic, in ultimele decenii. Are guvernul din care faceti parte solutii in acest sens – finantari de la buget, proiecte cu bani europeni etc? Vom trai ziua cand vom avea bani si pentru centrale electrice, nu doar pentru pensii speciale si sinecuri?
Dupa 34 de ani de investitii reduse in sectorul energetic, nu ne putem astepta la miracole peste noapte. Cu toate acestea, intr-un singur an, am reusit sa atragem finantari nerambursabile de 13,6 miliarde de euro pentru productie, transport si distributie. Mai mult, am prioritizat proiectele de investitii in stocarea de energie, vitala pentru echilibrarea sistemului energetic national. Din PNRR am alocat 80 milioane de euro pentru schema pentru stocare, din care anticipam ca vom incheia contracte pentru 1800 MW stocare. Proiectele sunt in evaluare si anticipam semnarea contractelor in septembrie a.c. Este un apel pe care l-am salvat si reluat prin discutii succesive cu Comisia Europeana, sustinand constant ca nu suntem de acord cu propunerile anterioare privind renuntarea la aceasta investitie din PNRR. Din Fondul pentru Modernizare avem pregatita o noua schema de finantare, de pana la 300 de milioane de euro, cate 150 de milioane pentru anul acesta si anul viitor, care vor insemna inca minim 3000 MW stocare – urmeaza sa lansam in toamna aceasta, imediat dupa obtinerea aprobarilor de la Comisia Europeana. In cele doua apeluri din Fondul pentru Modernizare, care sunt deschise in acest moment si pe care vineri le-am prelungit cu 30 de zile in urma solicitarilor pietei – productie energie cu si fara autoconsum — am acordat in premiera 10% punctaj suplimentar pentru stocare (total buget 815 milioane euro) si estimam ca vom pune in functiune inca cel putin 500 MW stocare prin aceste apeluri. In programul Electric-Up 2 – buget 450 milioane lei – am introdus in premiera obligativitatea de stocare de 30% din puterea instalata, iar la 50% acordam punctaj in plus (10%).
In ultimele luni, mii de prosumatori romani s-au plans ca desi dau energie in reteaua, nu-si primesc banii. Cum s-ar putea rezolva situatia, in opinia dumneavoastra? Are guvernul parghiile necesare ruperii acestui cerc vicios?
Orice consumator care are incheiat un contract de prosumator cu un furnizor de energie electrica, beneficiaza de prevederile legislative cu privire la compensarea cantitativa sau financiara. Conform prevederilor compensarii cantitative: energia produsa si consumata in timp real nu este taxata in niciun fel. Pentru a nu exista nicio grija pe acest subiect, am eliminat taxa pe soare. In plus, energia produsa in excedent si livrata in reteaua nationala se compenseaza de catre furnizor in aceeasi luna, iar restul se reporteaza pana la 24 de luni, timp in care se poate consuma, de exemplu in lunile in care consumul de energie este mai mare decat productia proprie. Dupa 24 de luni, daca excedentul nu este consumat, se compenseaza financiar de catre furnizor.
Am avut rabdarea masochista sa ma uit aseara o jumatate de ora la mai multe posturi de televiziune si am aflat ca ne paste o adevarata apocalipsa, cu pene de curent masive si bezna totala peste Romania. Exista intr-adevar pericolul unei prabusiri totale si de durata a sistemului energetic, cum s-a intamplat anii trecuti in mai multe tari din Balcani sau jurnalistii sperie (ca de obicei) lumea?
Sistemul energetic national este sigur. La nivelul DEN sunt experti de top si nu avem niciun motiv sa ne facem griji: se monitorizeaza cu maxima atentie productia si consumul, iar echilibrul sistemului este prioritate zero. Pot aparea avarii punctuale, locale, iar operatorii de distributie sunt pregatiti sa intervina. Dar nu se pune problema unor intreruperi pe scara larga a furnizarii de energie electrica. Pe de alta parte, debitul Dunarii este sub media multi-anuala la intrarea in tara si este prevazut sa scada cu aproximativ 15% in urmatoarea saptamana; in general, productia hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru ca avem o vara secetoasa. Dar gradul de umplere in lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregatiti sa facem fata oricaror situatii care pot aparea in lunile urmatoare.
