Catalanii au votat, ce urmeaza de acum incolo? Patru scenarii posibile despre viitorul Spaniei si al Cataloniei

Declararea unilaterala a independentei, suspendarea autonomiei Cataloniei, negocieri sau chiar o ipotetica prabusire a Guvernului lui Mariano Rajoy se afla intre scenariile deschise dupa referendumul de autodeterminare organizat duminica in Catalonia, scrie AFP, care prezinta aceste scenarii, informeaza news.ro.

PROCLAMAREA INDEPENDENTEI

Presedintele catalan Carles Puigdemont, care a ajuns la putere in ianuarie 2016 cu un program care promitea independenta, a repetat pana in ajunul votului ca el o va proclama daca tabara ”da” obtine victoria in referendum.

Tabara ”da” a obtinut 90% din sugragii, iar participarea la vot a atins 42,3%, in pofida inchiderii unor sute de sectii de votare si confiscarii unor urne de catre Politia Nationala, care a intervenit in mod brutal.

Carles Puigdemont a anuntat duminica seara ca va trimite Parlamentului regional rezultatele votului, ”pentru ca acesta sa actioneze asa cum prevede legea referendumului” adoptata la 6 septembrie. Aceasta lege prevede ca Parlamentul catalan sa proclame independenta in urmatoarele doua zile de la anuntarea oficiala a rezultatelor.

In opinia lui Oriol Bartomeus, un politolog la Universitatea autonoma Barcelona, ”separatistii au o foaie de drum, iar dupa ceea ce s-a intamplat ieri (duminica), indiferent ca este un rezulttat bun sau nu, ei nu au alta iesire decat sa continue”.

Potrivit politologului, ”este un bulgare de zapada care se rostogoleste la vale pe munte, cu o viteza tot mai mare, si pe care nimeni nu-l poate opri”.

SUSPENDAREA AUTONOMIEI CATALANE

In cazul in care are loc declararea independentei, ”acest lucru va obliga statul sa intervina”, afirma Javier Perez Royo, un profesor emerit de drept constitutional la Universitatea din Sevilla.

El evoca articolul 155 din Constitutia spaniola, care permite Guvernului, in cazul in care o regiune isi incalca obligatiile constitutionale si legale sau ”aduce atingere grava interesului general al statului”, sa ”o oblige sa le respecte”.

Niciodata declansat, acest articol a fost prezentat adesea ca un ultim recurs, insa ministrul Justitiei a parut, luni, sa deschida usa aplicarii sale, declarand ca Guvernul, care a pus deja sub tutela bugetul catalan, ar face ”tot ceea ce permite legea” sa impiedice declararea independentei.

”Ne aflam intr-o strategie de actiune-reactiune”, declara Oriol Bartomeus, care evoca aplicarea articolului 155 sau o arestare a lui Puigdemont.

In acest caz, probabil ca vor avea loc manifestatii in masa, la fel ca dupa arestarea celor 14 functionari catalani de rang inalt pe 21 septembrie, la Barcelona.

Oriol Bartomeus pariaza pe o mobilizare ”de genul 15 mai” 2011, cand o miscare a indignatilor a ocupat timp de luni de zile piete publice in intreaga tara.

Alta dificultate cu care se confrunta Guvernul consta in faptul ca ”in pofida intregii sale desfasurari politienesti, a inchis doar 4% din sectiile de votare”, subliniaza politologul Pablo Simon, in opinia caruia ”Guvernul nu controleaza teritoriul in Catalonia”.

MOTIUNE DE CENZURA IMPOTRIVA LUI RAJOY

Partidul Popular (PP) al lui Mariano Rajoy si membrii Ciudadanos (centru), care le sunt in mod radical ostili sustinatorilor independentei, nu detin o majoritate absoluta in Camera Deputatilor.

Teoretic, socialistii din cadrul PSOE si Podemos (stanga radicala), sustinuti de partide regionale, inclusiv catalanii, pot, asadar sa se constituie intr-o majoritate care sa-l rastoarne pe Rajoy de la putere.

„Rajoy a stors lamaia infruntarii pana la capat, iar asta incepe sa se intoarca impotriva lui”, apreciaza Javier Perez Royo.

In opinia lui Pablo Simon, o motiune de cenzura este un scenariu care ”nu poate sa fie exlclus, dar trebuie sa aiba loc in 48 de ore. Daca exista o declaratie unilaterala de independenta, nu mai este posibil un compromis, tot cadrul este spart”.

Ori socialistii, care sustin ”aplicarea Constitutiei”, nu par sa privilegieze aceasta cale.

Asta ar insemna de fapt ca liderul lor, Pedro Sanchez, sa le faca consesii importante sustinatorilor independentei, eventual un referendum de autodeterminare legal, un lucru pe care o parte a PSOE il respinge in mod categoric.

DESCHIDEREA UNOR NEGOCIERI

Dupa cinci ani de dialog al surzilor intre catalani si statul spaniol, o reluarea a negocierilor pare foarte improbabila.

Carles Puigdemont a indemnat la o ”mediere internationala” in vederea solutionarii crizei, fara sa precizeze ce asteapta de la ea.

Insa Pablo Simon vede ”foarte greu cum s-ar putea impune moderatii din fiecare tabara”.

Noi alegeri regionale in Catalonia, asa cum cere Ciudadanos, sun si ele foarte putin probabile in opinia sa. ”Ar insemna sa se dea numaratoarea inapoi la zero”.