Cati soldati are Moldova. Ministrul Apararii de la Chisinau anunta ca „Republica Moldova nu este pregatita pentru aderarea la NATO”
Republica Moldova nu este pregatita pentru aderarea la NATO, iar polemicile create in jurul acestui subiect sunt parte a razboiului hibrid, a declarat marti seara ministrul moldovean al apararii Anatolie Nosatii la un post de televiziune local, in care a tinut sa nuanteze totusi ca apartenenta la o alianta militara nu presupune neaparat aderarea la NATO, relateaza miercuri IPN.md, Radio Chisinau si EFE.
Discutiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuala decizie privind aderarea la o alianta militara trebuie luata dupa un amplu proces de consultare cu cetatenii, a subliniat el.
„Cu regret, domeniul apararii a fost dat uitarii, n-au fost facute investitii, de aceea nu putem face fata provocarilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat sa fim de unii singuri si cu un sistem de aparare care nu este relevant in situatia actuala”, a subliniat Anatolie Nosatii.
Potrivit acestuia, armata – estimata la aproximativ 6.500 de militari profesionisti (plus 2.000 de soldati care fac serviciul militar obligatoriu in fiecare an) – a primit pana acum „putina atentie”, noteaza EFE.
In acest sens, el a pledat pentru crearea de aliante militare fara a renunta la neutralitatea consacrata de Constitutie.
Intr-un interviu recent pentru Politico, presedintele Maia Sandu a mentionat ca, in prezent, au loc discutii serioase, daca Republica Moldova isi poate asigura singura securitatea sau e necesara apartenenta la o alianta mai mare.
In acest context, ministrul apararii sustine ca renuntarea la statutul de neutralitate trebuie sa coincida cu dorinta poporului de a face sau nu parte dintr-un bloc militar.
„Revizuirea statutului de neutralitate trebuie s-o faca politicienii si trebuie s-o faca luand in considerare opinia cetatenilor. Acest subiect trebuie supus dezbaterilor, analizelor, este un proces democratic care trebuie sa aiba loc in conformitate cu toate prevederile”, a spus Anatolie Nosatii in cadrul emisiunii ‘Rezoomat cu Ileana Pirgaru’ de la RliveTV.
Potrivit ministrului, Republica Moldova este departe de a atinge standardele tarilor membre NATO.
„Toti vehiculeaza ideea cu NATO, dar doamna presedinte n-a mentionat NATO, ci o alianta. Iar aliantele sunt diferite, exista aliante locale, regionale. Dar toti cei care doresc sa manipuleze acest subiect au invocat NATO”, a accentuat ministrul moldovean al apararii.
„NATO este o alianta politico-militara foarte puternica, iar dorinta de a deveni membru nu este suficienta. Trebuie sa faci fata, sa fii acceptat, sa implementezi standarde in sistemul de pregatire, dotare. In primul rand, nici nu se discuta acest lucru acum, dar noi nici nu suntem pregatiti. Este o discutie doar pentru a crea polemici in societate, pentru a distrage atentia de la alte probleme. In primul rand, trebuie sa vedem ce doresc cetatenii Republicii Moldova”, a argumentat Anatolie Nosatii.
Declaratia presedintelui Maia Sandu privind posibilitatea aderarii la o alianta a generat un val de critici. Atat politicieni din Republica Moldova, cat si din Federatia Rusa au acuzat guvernarea de la Chisinau de incercarea de a atrage tara in razboi.
„Nu comentez ceea ce spun cei care-si doresc ca Republica Moldova sa fie o tara slab dezvoltata, care nu are sistem de aparare, rezilienta. Ei isi doresc ca noi sa nu avem capacitatea de a raspunde provocarilor. Toate aceste discutii sunt parte componenta a unui razboi hibrid care este dus impotriva guvernarii si statalitatii Republicii Moldova”, a mai spus ministrul moldovean al apararii.
„Evolutiile din Ucraina ne obliga sa ne regandim strategia si sa ne pregatim pentru provocarile de securitate”, a declarat ministrul in emisiunea de la postul Rlive.
Nosatii mai spune ca principalul obstacol in calea aderarii Republicii Moldova la alianta (nord-atlantica) este lipsa de sprijin din partea majoritatii cetatenilor moldoveni.
Potrivit Constitutiei, Republica Moldova este un stat neutru. Doar parlamentul poate modifica legea suprema cu voturile a cel putin 2/3 dintre deputati, noteaza IPN.
