CCR a facut praf legea lui Simonis privind cresterea salariilor: „Se indeparteaza substantial de obiectivele urmarite”
Legea salarizarii personalului platit din fonduri publice, in forma adoptata de Camera Deputatilor, se indeparteaza „in mod substantial” de obiectivele urmarite de initiativa legislativa, precizeaza Curtea Constitutionala in motivarea deciziei prin care au admis sesizarea liberalilor asupra actului normativ. Este vorba si despre cresterea populista a salariilor profesorilor, amendament introdus de Alfred Simonis si Paul Stanescu.
„Curtea constata, astfel, ca legea, in redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputatilor, se indeparteaza in mod substantial atat de textul adoptat in Senat, cat si de obiectivele urmarite de initiativa legislativa. Prin modificarile aduse, Camera Deputatilor reglementeaza cu privire la dispozitii care nu au fost niciodata si in nicio forma puse in dezbaterea Senatului, ca prima Camera sesizata. Curtea observa ca aceste modificari sunt semnificative, de substanta, vizand majorari salariale pentru mai multe categorii profesionale.
Legea adoptata de Camera Deputatilor modifica obiectul de reglementare al legii si schimba configuratia actului normativ. Pornind de la premisa ca legea este, cu aportul specific al fiecarei Camere, opera intregului Parlament, Curtea statueaza ca autoritatea legiuitoare trebuie sa respecte principiile constitutionale in virtutea carora o lege nu poate fi adoptata de catre o singura Camera. Or, din examinarea dispozitiilor deduse controlului de constitutionalitate, Curtea constata ca majoritatea covarsitoare a solutiilor adoptate de Camera decizionala nu a facut obiectul initiativei legislative si nu a fost dezbatuta in prima Camera sesizat”, se arata in motivare.
Cu alte cuvinte, spun judecatorii constitutionali, Camera Deputatilor, adoptand Legea pentru modificarea si completarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, a sustras dezbaterii si adoptarii primei Camere sesizate modificari care vizau aspecte esentiale in structura si filosofia legii, contrar art.61 din Constitutie.
De asemenea, Curtea mai constata ca legea adoptata de Camera Deputatilor se indeparteaza de la scopul avut in vedere de initiatorii sai, si anume exceptare de la afisarea publica a listei functiilor din categoria personalului platit din fonduri publice din cadrul Serviciului Roman de Informatii, precum si a datelor privind drepturile salariale sau banesti acordate, aferente acestor functii.
„Pentru toate aceste argumente, Curtea retine ca legea a fost adoptata de Camera Deputatilor cu incalcarea principiului bicameralismului, intrucat, pe de o parte, releva existenta unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, pe de alta parte, se abate de la obiectivul urmarit de initiatorii propunerii legislative si respectat de prima Camera sesizata. Asadar, Curtea constata ca Parlamentul nu a respectat procedura constitutionala si regulamentara de adoptare a Legii pentru modificarea si completarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, fapt ce determina neconstitutionalitatea acesteia, in integralitatea sa, prin raportare la dispozitiile art.61 alin.(2) din Legea fundamentala”, se afirma in document.
CCR mai arata ca legea a fost adoptata cu o finantare incerta, generala si lipsita de un caracter obiectiv si efectiv.
„Intrucat cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate greveaza asupra bugetului de stat, adoptarea lor ar fi fost posibila doar dupa solicitarea informarii Parlamentului de catre Guvern si dupa stabilirea sursei de finantare in conditiile Legii fundamentale. Neindeplinirea obligatiei presedintelui Comisiei pentru munca si protectie sociala de solicitare a informarii din partea Guvernului, potrivit prevederilor art.111 alin.(1) din Constitutie, precum si inexistenta unei fise financiare intocmite de catre aceasta din urma institutie, conform art.15 alin.(2) din Legea nr.500/2002, conduc la concluzia ca intre Parlament si Guvern nu a existat un dialog real cu prilejul adoptarii Legii pentru modificarea si completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, iar Camera decizionala a decis asupra majorarii unor cheltuieli bugetare intemeindu-se pe o sursa de finantare incerta, generala si lipsita de un caracter obiectiv si efectiv”, spune instanta constitutionala.
Curtea Constitutionala a Romaniei a admis pe 25 noiembrie 2020 sesizarea Partidului National Liberal referitoare la modificarea si completarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.
