CCR, lovitura neasteptata data coalitiei penale. Decizia privind modificarile la Codul Penal va fi data in functie de raportul Comisiei de la Venetia
CCR a amanat pronuntarea, pentru 24 octombrie, asupra obiectiilor de neconstitutionalitate a legii de modificare a Codului Penal si a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, solicitari formulate de deputati PNL – USR – PMP, ICCJ si Presedintele Romaniei. Amanarea intervine in contextul in care Comisia de la Venetia a anuntat ca va discuta pe 19 octombrie modificarile aduse de PSD-ALDE actului normativ.
Judecatorii CCR au avut in dezbatere, in plenul de marti trei obiectii de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Initial, acestea s-au aflat pe ordinea de zi a sedintei CCR din 17 septembrie.
Curtea Constitutionala a decis amanarea, pentru data de 24 octombrie, in ceea ce priveste pronuntarea asupra celor trei sesizari ale Opozitie, Iohannis si a instantei supreme.
Obiectiile au fost formulate de un numar de 110 deputati PNL, PMP, USR si neafiliati, precum si de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si Presedintele Romaniei.
Presedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR pe 25 iulie in legatura cu modificarile aduse de catre Parlament Codului Penal si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Klaus Iohannis argumenteaza, in sesizarea depusa la CCR, ca dezbaterea si adoptarea de catre Senat a proiectului care aduce modificari Codului Penal incalca Constitutia, in sensul ca depaseste termenul constitutional de 60 de zile stabilit pentru prima Camera sesizata, termen care, arata seful statului, s-a implinit pe 16 iulie, insa initiativa legislativa a fost adoptata pe 3 iulie de catre Senat si pe 4 iulie de Camera Deputatilor, in calitate de for decizional.
„Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevazut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentala este un termen ce priveste raporturile constitutionale dintre autoritatile publice, respectiv raporturile dintre cele doua Camere ale Parlamentului, pe de o parte, si intre acestea si Guvern, pe de alta parte. La implinirea acestuia, dreptul si, totodata, obligatia primei Camere competente sa dezbata o initiativa legislativa inceteaza, legea considerandu-se adoptata in forma depusa de initiator. Ca efect al implinirii acestui termen, se naste dreptul Camerei decizionale de a se pronunta asupra initiativei adoptate in conditiile art. 75 alin. (2) si de a decide definitiv. De asemenea, implinirea acestui termen are consecinta imposibilitatii membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constitutie propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeasi este si consecinta pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula si depune amendamente cu privire la legea respectiva in cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia in procedura de urgenta sau inscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putand fi exercitate de Guvern doar in cadrul Camerei decizionale”, se arata in textul sesizarii sefului statului, potrivit Administratiei Prezidentiale.
Astfel, Iohannis sustine, in textul sesizarii ca atat Codul penal, cat si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie sunt neconstitutionale deoarece incalca urmatoarele aspecte: „1. sesiunea extraordinara a Camerei Deputatilor nu a fost constitutional intrunita; 2. legea nu a fost inscrisa in mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputatilor, aceasta nefiind adoptata de Senat in calitate de prima Camera sesizata si nici inregistrata la Biroul permanent al Camerei Deputatilor la momentul emiterii Deciziei Presedintelui Camerei Deputatilor de convocare in sesiune extraordinara”.
PNL, USR si PMP au sesizat CCR pe 5 iulie asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului Penal, sustinand ca peste 30 de articole sunt neconstitutionale, printre care si cel care referitor la abuzul in serviciu, cat si abrogarea articolului privind neglijenta in serviciu.
„Sesizarea pe care o adresam CCR va fi inregistrata astazi, asadar speram ca acest cod al protejarii infractorilor nu va deveni lege niciodata. Solicitam CCR sa trimita intrebarile preliminare care privesc statul de drept, care privesc aceasta valoare fundamentala a UE, sa puna aceste intrebari preliminare Curtii de Justitie a UE si apoi sa se aplece la sesizarea noastra de neconstitutionalitate a demersului PSD-ALDE. Aceasta sesizare este rodul muncii a PNL, USR si PMP. Impreuna am sesizat CCR. Ziua de ieri a fost o zi rusinoasa”, a afirmat deputatul PNL Ioan Cupsa in Parlament.
Deputatul PNL a sustinut ca sunt peste 30 de articole notate in sesizarea depusa ca fiind neconstitutionale, printre care si articolul privitor la abuzul in serviciu.
„Peste 30 de articole sunt atacate de catre noi in acea sesizare de neconstitutionalitate. In egala masura, atacam actul in sine, in integralitatea sa (…), s-a incalcat principiul bicameralismului, s-a incalcat regulamentul Camerei atunci cand a fost adoptat acest act. Vom vedea ce aduce viitorul. (…) E vorba de neconstitutionalitatea articolului privind abuzul in serviciu, de asemenea consideram neconstitutionala abrogarea neglijentei in serviciu, e neconstitutionala modificarea legii penale”, a mai precizat Cupsa.
Deputatul Ionut Simionca a anuntat ca romanii asteapta de la alesi sa emita legi drepte pentru cetateni, acest lucru nefiind valabil in cazul proiectului de modificare a Codului Penal.
„PMP este categoric impotriva acestor propuneri legislative, romanii asteapta de la noi sa dam legi drepte pentru cetateni, nu legi speciale pentru liderii politici, de aceea ne-am alaturat celor din PNL si USR si noi credem ca noi trebuie sa luptam pentru cetatenii nostri”, a explicat deputatul PMP.
Camera Deputatilor a adoptat, pe 4 iulie, proiectul care aduce modificari la Codul penal, cu 167 de voturi pentru 97 impotriva, 19 abtineri, in calitate de for decizional, dupa ce initiativa a trecut de Senat pe 3 iulie.
