CCR nu mai are ce sa faca: UE a stabilit azi ca nu este nevoie de prag pentru abuzul in serviciu
Comisia Europeana a publicat, miercuri, Pachetul Legislativ Anticoruptie si Directiva anticoruptie, aprobate de catre Colegiul Comisarilor. Acestea reglementeaza abuzul in serviciu fara prag valoric.
„Ma bucur sa constat faptul ca legislatia noastra nationala este, in multe privinte, deja armonizata cu proiectul de Directiva, inclusiv in privinta infractiunii de abuz in serviciu, atat de discutata la noi in tara, pe care Directiva o reglementeaza fara prag valoric pentru intrunirea elementelor constitutive ale faptei penale si atragerii raspunderii penale”, a declarat miministrul Justitiei, Catalin Predoiu.
CCR a cerut stabilirea unui „prag rezonabil”, insa Curtea de Justitiei a Uniunii Europene de la Luxembourg a stabilit deja, in 20121, ca „suprematia dreptului Uniunii impune ca judecatorii nationali sa aiba puterea sa lase neaplicata o decizie a unei Curti Constitutionale care este contrara acestui drept”. In cazul in care acest lucru se va intampla, judecatorii nu sunt expusi riscului de a raspunde disciplinar, se arata in decizia CJUE.
Comunicatul Ministerului Justitiei:
Ministerul Justitiei a luat act de publicarea, astazi, de catre Comisia Europeana a Pachetului Legislativ Anticoruptie, respectiv de Directiva anticoruptie, aprobate de catre Colegiul Comisarilor, si saluta demersul Executivului european.
Directiva contine o serie de prevederi cheie pentru consolidarea mijloacelor de drept penal de combatere a coruptiei in functiile publice si private. Intre acestea, Directiva prevede o reglementare moderna a infractiunii de abuz in serviciu, concordanta cu definitia infractiunii de abuz in serviciu din Conventia ONU privind combaterea coruptiei, receptata deja in dreptul intern prin Legea 365/2004. In cadrul proiectului de Directiva anticoruptie, infractiunea de abuz in serviciu nu contine un prag valoric ca o conditie pentru intrunirea elementelor constitutive ale faptei penale si atragerii raspunderii penale.
Pe larg, despre demersul Comisiei Europene, precizam in continuare:
Pachetul Anticoruptie este compus din:
1. O comunicare orizontala referitoare la dimensiunile vizate;
2. O propunere de Directiva in materie penala ce vizeaza, in principal, actualizarea cadrului legislativ UE in materia incriminarii si sanctionarii faptelor de coruptie, dar si o serie de masuri de natura preventiva si de creare a cadrului institutional (dimensiunea interna UE);
3. O propunere de Regulament privind crearea unui regim special de sanctiuni UE (dimensiunea externa UE).
Plecand de la gravitatea fenomenului coruptiei si efectele devastatoare ale acestuia asupra societatilor, democratiei, vietii economice si cetatenilor, Comunicarea defineste coruptia, trece in revista cadrul legislativ si institutional existent, evidentiaza eforturile depuse de-a lungul timpului la nivel global, nivelul UE si la nivelul statelor membre, si prezinta justificarile pentru propunerile prezentate in cadrul pachetului. Abordarea este comprehensiva, atat in ceea ce priveste vectorii teritoriali interni/externi UE, cat si in ceea ce priveste vectorii actiunilor pe fond: prevenire, detectare, investigare, sanctionare.
Propunerea de Directiva in materie penala are drept obiectiv actualizarea cadrului normativ UE in materie, inclusiv prin acordarea unui caracter obligatoriu in UE a standardelor internationale, cum ar fi Conventia ONU impotriva coruptiei (UNCAC). Temeiul juridic este unul multiplu, dar plasat generic in cadrul cooperarii judiciare in materie penala: art. 83(1), 83(2) si 82(1)(d) TFU. Propunerea stabileste standarde minime referitoare la definitia infractiunilor de coruptie si a sanctiunilor. De asemenea, instituie si o serie de masuri din aria de prevenire a coruptiei (campanii de informare si constientizare publica, programe educationale si de cercetare, transparenta in sectorul public, gestionarea conflictelor de interese, verificarea averilor demnitarilor si functionarilor publici, elaborarea de planuri de actiune, identificarea ariilor de risc, programe de formare). Sunt prevazute si dispozitii referitoare la consolidarea cadrului institutional la nivelul statelor membre, atat pe componenta preventiva, cat si pe cea coercitiva, represiva. Propunerea contine si dispozitii referitoare la competenta jurisdictionala, cooperarea dintre autoritatile Statelor Membre, Comisiei, Europol, Eurojust, OLAF si EPPO si colectarea de date statistice.
Infractiunile vizate prin propunere sunt: darea si luarea de mita, atat in sectorul publiuc, cat si in cel privat; delapidarea atat in sectorul public, cat si in cel privat; traficul de influenta (inclusiv cumpararea de influenta), abuzul in serviciu atat in sectorul public, cat si in cel privat; obstructionarea justitiei; imbogatirea (ilicita) din fapte coruptie.
Importanta acestei propuneri deriva din vizibilitatea politica si publica a domeniului combaterii coruptiei, domeniu ce a facut obiectul monitorizarii Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, si constituie obiectul evaluarii continue pe orizontala de catre Comisie prin Mecanismul, generalizat UE, privind statul de drept. La o prima evaluare a proiectului de Directiva, se poate constata alinierea majoritara a cadrului legislativ si institutional national romanesc la ceea ce propune Comisia.
Mai jos link-urile catre pagina de internet a Comisiei Europene la care pot fi accesate documentele mai sus amintite.
„Acest pachet legislativ anticoruptie, publicat de Comisia Europeana, este un nou semnal privind actualitatea combaterii coruptiei in cadrul constructiei europene si trebuie sa fie la nivelul fiecarui stat membru, deci si al Romaniei.
Ma bucur sa constat faptul ca legislatia noastra nationala este, in multe privinte, deja armonizata cu proiectul de Directiva, inclusiv in privinta infractiunii de abuz in serviciu, atat de discutata la noi in tara, pe care Directiva o reglementeaza fara prag valoric pentru intrunirea elementelor constitutive ale faptei penale si atragerii raspunderii penale.
Pe de alta parte, consolidarea legislatiei anticoruptie la nivel national in fiecare stat membru si astfel in intreg spectrul statal european trebuie insotita de o buna cooperare judiciara intre statele membre europene si de respectarea ad literam a principiului recunoasterii reciproce a hotararilor definitive in domeniul dreptului penal. Sunt inca lucruri de facut in aceasta privinta in alte state membre ale UE, din punctul meu de vedere. Este contraproductiv sa zadarnicim efortul de combatere a coruptiei in interiorul statelor membre ale UE prin ignorarea principiului recunoasterii hotararilor definitive in materie penala in alte state (europene).
Este cunoscut faptul ca Romania a intampinat in trecut dificultati in unele cazuri de persoane condamnate penal in Romania, care au fugit de justitie in Italia si Grecia. Ministerul Justitiei a activat inca din 2020 toate canalele diplomatice de care dispune in acest sens si va mentine acest subiect inclusiv pe agenda discutiilor bilaterale la nivelul Comisiei Europene, pana la inchiderea tuturor ‘portitelor legale’ din legislatia europeana si repatrierea tuturor persoanelor care se sustrag justitiei, pentru a executa deciziile definitive ale instantelor din Romania.
Stiu ca este o munca de durata, migaloasa, in care e nevoie de multa perseverenta diplomatica si politica, dar nu exista, in optica mea, alta cale si alt rezultat acceptabil, drept pentru care Ministerul Justitiei va persevera in aceste demersuri pana la rezolvarea problemelor”, a declarat Catalin Predoiu, Ministrul Justitiei.
