CCR si PSD-UDMR aproape au doborat DNA. Crin Bologa explica: „Am pierdut foarte multa competenta in ultimii ani, am pierdut foarte multe probe prin declararea ca neconstitutional a articolului de lege care permitea ca parchetele sa faca interceptari cu sprijinul tehnic al serviciilor de informatii”
Procurorul sef al DNA, Crin Bologa, a explicat intr-un interviu, acordat de Ziua Internationala Anticoruptie, cum a fost afectata activitatea DNA de numeroasele decizii ale CCR si de masacrarea legilor justitiei, efectuata de PSD alaturi de UDMR in anii regimului Dragnea.
Intrebat cu ocazia Zilei Internationale impotriva Coruptiei de ce este atat de timida revigorarea DNA dupa modificarea legilor justitiei, Crin Bologa a explicat: „In perioada 2017-2019, DNA a fost supusa unor atacuri atat mediatice, cat si din partea celorlalte puteri ale statului. Incepand cu anul 2020, cand am fost numit procuror sef al Directiei, am incercat sa redau curajul procurorilor si celorlalte categorii de personal din DNA, sa venim cu un echilibru in activitatea noastra, astfel incat sa incepem si sa continuam anchete profesioniste in lupta de combatere a coruptiei la nivel inalt si mediu. Eu cred ca am reusit acest lucru.
Asa cum ati precizat, nu se prea vede lupta anticoruptie, dar exista. Un observator atent, daca se uita pe site-ul DNA, o sa vada in fiecare zi un comunicat sau mai multe, care se refera la anchete de-ale noastre finalizate sau care au debutat. Deci munca procurorilor DNA continua, numai ca nu se mai vede, avand in vedere limitarile pe care noi le avem intr-o comunicare publica.
Persoanele arestate, de exemplu, aflate in custodia DNA, nu mai sunt expuse public, pentru ca suntem obligati sa procedam astfel, pentru a nu le incalca prezumtia de nevinovatie. De asemenea, urmarirea penala este o faza nepublica a procesului penal si avem cel putin doua limitari in comunicarea publica si anume prezumtia de nevinovatie, dar si afectarea urmaririi penale a procurorilor”.
Seful DNA precizeaza ca activitatea Directiei este afectata de faptul ca legile justitiei inca nu au fost corectate.
„Ne afecteaza foarte mult. Noi ne straduim, dar aceste legi ale justitiei, la care se adauga unele decizii ale CCR, iar legislatia nu a fost pusa de acord cu aceste decizii ale CCR, afecteaza atat competenta DNA, am pierdut foarte multa competenta in ultimii ani, a fost de exemplu dezincriminat partial abuzul in serviciu, total tentativa la abuz in serviciu, am pierdut foarte multe probe prin declararea ca neconstitutional a articolului de lege care permitea ca parchetele sa faca interceptari cu sprijinul tehnic al serviciilor de informatii.
De asemenea, tot prin modificarea legilor justitiei, noi am pierdut procedura si posibilitatea de a ne selecta procurorii. Daca in cazul DIICOT-ului, o alta structura specializata, DIICOT-ul isi alege procurorii, printr-o procedura pe care o organizeaza, noi am pierdut aceasta posibilitate, procedura revenind in prezent CSM.
De asemenea, daca in 2018, procurorii care doreau sa vina la DNA era necesar sa aiba o vechime de sase ani in functia de procuror sau judecator, acum, dupa o ultima decizie a CCR, aceasta vechime se ridica la 12 ani, ceea ce reduce foarte mult bazinul de selectie. Deci modificarea acestor legi ale justitiei este esentiala pentru continuarea luptei impotriva coruptiei la nivel inalt si mediu”, declara Bologa.
Intrebat care e riscul cel mai mare daca legile justitiei nu vor fi corectate, Crin Bologa a raspuns ca riscul este ca lupta impotriva coruptiei sa nu aiba forta pe care ar trebui s-o aiba in continuare.
”Riscul este ca noi sa continuam sa functionam cu procurori care ocupa schema in proportie de 70%, in conditiile in care pana in anul 2018 schema de personal-procurori a Directiei era ocupata in procent de peste 90%. Dar noi ne vom face treaba si o sa vedeti si la sfarsitul anului, cand o sa dam publicitatii raportul de activitate, ca rezultatele sunt foarte bune in acest an, in comparatie cu anii trecuti”, a explicat el.
