Ce l-a imbolnavit pe Beethoven? Cercetatorii incearca sa gaseasca raspunsuri cu ajutorul ADN-ului
La aproape 200 de ani de la moartea lui Ludwig van Beethoven, cercetatorii au extras ADN din firele de par ale compozitorului, cautand indicii despre problemele de sanatate si pierderea auzului care il afectau, potrivit AP.
Nu au reusit sa rezolve cazul surditatii sau afectiunilor stomacale severe ale compozitorului german. Dar au gasit un risc genetic de boala hepatica, plus o hepatita B in ultimele luni de viata.
Acesti factori, impreuna cu consumul sau cronic de alcool, au fost probabil suficienti pentru a provoca insuficienta hepatica despre care se crede ca l-a ucis, potrivit unui studiu publicat miercuri in jurnalul Current Biology.
Duminica aceasta se implinesc 196 de ani de la moartea lui Beethoven la Viena, pe 26 martie 1827, la 56 de ani. Compozitorul insusi a scris ca dorea ca medicii sa-i studieze problemele de sanatate dupa moarte.
„Lui Beethoven in special, bolile i-au limitat uneori foarte mult munca creativa”, a spus unul dintre autorii studiului, Axel Schmidt, genetician la Spitalul Universitar Bonn din Germania. „Si pentru medici, a fost intotdeauna un mister ce s-a intamplat cu adevarat.”
De la moartea sa, oamenii de stiinta au incercat mult timp sa puna cap la cap istoria medicala a lui Beethoven si au oferit o varietate de explicatii pentru numeroasele sale boli.
Acum, odata cu progresele in tehnologia ADN-ului antic, cercetatorii au reusit sa extraga indicii genetice din suvitele de par ale lui Beethoven care au fost taiate si pastrate ca amintire. Ei s-au concentrat pe cinci suvite care sunt „aproape sigur autentice”, provenind de la acelasi barbat european, potrivit studiului.
Alte trei suvite nu au putut fi confirmate ca apartinand lui Beethoven. Testele anterioare pe una dintre aceste suvite au sugerat ca persoana a fost otravita cu plumb, dar cercetatorii au ajuns la concluzia ca esantionul provenea de fapt de la o femeie.
Dupa ce au curatat parul lui Beethoven cate o suvita pe rand, oamenii de stiinta au dizolvat bucatile intr-o solutie si au extras bucati de ADN.
In cele din urma, dupa ce au folosit aproape 3 metri din parul lui Beethoven, au reusit sa alcatuiasca un genom pe care l-au putut analiza pentru semne de boala genetica.
Desi cercetatorii nu au gasit semne genetice clare ale cauzelor problemelor gastrointestinale ale lui Beethoven, au descoperit ca boala celiaca si intoleranta la lactoza sunt cauze putin probabile. In viitor, genomul poate oferi mai multe indicii pe masura ce aflam mai multe despre modul in care genele influenteaza sanatatea.
Cercetarea a dus, de asemenea, la o descoperire surprinzatoare: cand au testat ADN-ul de la membrii vii ai familiei extinse Beethoven, oamenii de stiinta au descoperit o discrepanta in cromozomii Y care se transmit de partea tatalui. Cromozomii Y de la cei cinci barbati se potriveau intre ei, dar nu se potriveau cu cei ai compozitorului.
Acest lucru sugereaza ca a existat un „eveniment de paternitate extra-pereche” undeva in generatiile inainte de nasterea lui Beethoven. Cu alte cuvinte, un copil nascut dintr-o relatie extraconjugala in arborele genealogic al compozitorului.
Intrebarea despre ce a cauzat pierderea auzului lui Beethoven este inca fara raspuns, insa misterul face parte din ceea ce il face pe Beethoven atat de captivant.
