Ce s-a intamplat cu puternica mafie rusa dupa izbucnirea razboiului. Alianta cu mafia ucraineana s-a rupt, mafiotii din Armenia incep sa se ridice
De la declansarea razboiului Rusiei impotriva Ucrainei, multe dintre cele ce se intampla in interiorul Federatiei Ruse s-au indepartat din atentia publica. In tot acest timp, au avut loc (si continua) schimbari tectonice in lumea interlopa rusa, sustine Mark Galeotti , istoric specializat in analiza serviciilor secrete ale Moscovei si in crima organizata din Rusia, relateaza Deutsche Welle.
Statul rus se bazeaza din ce in ce mai mult pe activitatea retelelor criminale, arata raportul final al unei cercetari realizate de Galeotti, intitulata ”Vremuri tulburi: lumea interlopa rusa dupa invazia Rusiei in Ucraina”.
Inainte ca Rusia sa declanseze invadarea Ucrainei, bandele criminale din cele doua tari lucrau impreuna si reprezentau cel mai mare cartel al crimei organizate din Europa. Razboiul a distrus aceasta retea. ”Pana in februarie 2022, gruparile criminale ruse si ucrainene au format cel mai puternic ecosistem criminal din Europa si au controlat o ruta profitabila de contrabanda intre Rusia si Europa de Vest”, citeaza Galeotti dintr-un alt raport al Global Initiative. Dupa inceputul razboiului, unele dintre figurile de frunte din lumea interlopa rusa s-au alaturat armatei private Wagner.
Invingatorii si invinsii razboiului
Razboiul a schimbat intregul status quo si, mai ales, echilibrul de putere intre grupari, scrie Galeotti: ”In principal au avut de castigat structuri care au dezvoltat legaturi cu Belarus, Armenia si Asia Centrala, in timp ce invinsii includ mari retele transnationale precum Fratia Solntevo (de care, presupune Interpolul, ar fi apropiat si oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, n.red) si grupul Tambovskaia”, precizeaza cercetatorul.
Sunt cele mai cunoscute doua structuri mafiote din Rusia: prima vine de la Moscova, cealalta de la Sankt Petersburg. A fost nevoie de rute alternative pentru comert si contrabanda. Unele tari din Orientul Mijlociu sau Asia Centrala, dar si Turcia, au devenit mai atractive, explica Galeotti. ”Poate ca, in general, acesta nu este un razboi bun pentru gangsterii rusi, dar nu toata lumea are de pierdut”, scrie cercetatorul.
Relatiile dintre stat si lumea interlopa din Rusia se bazeaza in mod cinic pe ajutor reciproc, puncteaza Galeotti. De exemplu, structurile criminale sunt din ce in ce mai implicate in furnizarea de microcipuri si alte tehnologii necesare industriei ruse de aparare.
In raportul sau, Galeotti citeaza un angajat al Europol: ”Daca ajuti la contrabanda cu microcipuri, FSB (serviciul de spionaj al Moscovei – n.red.) poate inchide ochii la traficul tau de droguri, traficul de persoane etc”. Cu alte cuvinte, statul paseaza crimei organizate ceea ce nu vrea sau nu poate face singur. Pe langa aprovizionarea cu bunuri supuse sanctiunilor internationale, sindicatele mafiei preiau operatiuni de spionaj, asasinate si intimidarea adversarilor Kremlinului, mai ales in strainatate. ”Ma tem ca vor fi multe astfel de actiuni, pentru a pune presiune asupra diasporei ruse”, avertizeaza Galeotti.
Criminalii utili statului
Si tot membri ai acestor grupari mafiote devin gardieni si administratori ai fondurilor folosite pentru cheltuielile guvernamentale subterane. Dupa inceputul razboiului si izolarea Rusiei de Occident a devenit ”mai dificil pentru actorii statali rusi sa finanteze operatiunile din Europa”, explica Galeotti.
Granitele dintre lumea interlopa criminala si statul oficial devin neclare si mai putin importante pe masura ce statul rus trebuie sa recurga tot mai mult la serviciile actorilor din umbra. Exemplele date in raport: exportul controlat de Moscova al cerealelor ucrainene din teritoriile ocupate de Rusia sau vanzarea de petrol ocolind embargoul occidental, folosind petroliere care isi opresc transponderele pentru a nu fi observate in timp ce navigheaza.
In acelasi timp, Mark Galeotti noteaza o crestere dramatica a numarului crimelor din Rusia, in special ale celor extrem de violente. O confirma chiar statisticile oficiale ale Ministerului rus de Interne, care arata o crestere cu 30 la suta doar in 2022 – chiar daca unele cifre par de necrezut, cum ar fi o rata surprinzator de scazuta a criminalitatii in Cecenia sau in alte republici din Caucazul de Nord, subliniaza Galeotti. Pare semnificativ si faptul ca Ministerul de Interne de la Moscova a decis recent sa nu mai publice astfel de statistici.
”Daca (presedintele – n.red.) Putin ar decide sa ia masuri impotriva crimei organizate, ar avea totusi resursele necesare pentru a face acest lucru”, comenteaza Galeotti, convins, totodata, ca statul rus nu manifesta un asemenea interes. In acelasi timp, numarul veteranilor de razboi care se alatura lumii criminale este in crestere.
In cele din urma, Galeotti identifica doua riscuri principale despre care crede ca planeaza asupra Rusiei: ceea ce el numeste ”donbassizare”, adica faradelege si lipsa de scrupule, cum se intampla in teritoriile ocupate din Ucraina, respectiv ”o etatizare a criminalitatii”, adica transformarea Rusiei intr-un stat mafiot.
In opinia istoricului britanic, termenul de ”stat mafiot” este un cliseu jurnalistic care nu surprinde ”intreaga complexitate a sistemului” din Rusia. Galeotti sugereaza o comparare a Rusiei moderne mai degraba cu o monarhie medievala, in care boierii rivali lupta pentru a intra in gratiile tarului si unde ”textul legii are mult mai putina valoare decat aliantele pragmatice”.
