Ce urmareste incursiunea ucraineana de la Kursk?
Fortele Armate ale Ucrainei au provocat panica si perturbari semnificative in randul fortelor ruse prin incursiunea recenta din Kursk. Acest atac nu doar ca muta teatrul de razboi pe teritoriul Rusiei, dar aduce conflictul mai aproape de inima tarii. Aceasta arata reactivarea alarmelor in Moscova, impunerea unor masuri „antiteroriste”, precum si evacuarea locuitorilor din Kursk, Belgorod si Briansk.
Rusii se simt „invadati” si resimt acum direct impactul razboiului pe propriul teritoriu, o experienta deloc placuta cu care vor trebui sa se obisnuiasca, avand in vedere evolutia razboiului. Mai ales ca potrivit ultimelor informatii furnizate de ucraineni, acestia controleaza deja aproximativ 1000 km patrati de teritoriu rusesc.
Ce vor, totusi, sa obtina Fortele Armate Ucrainene?
Incursiunile ucrainene par sa faca parte dintr-o strategie mai ampla destinata destabilizarii frontului rusesc, cu scopul de a exercita presiune psihologica si militara asupra Moscovei. Avansul recent in regiunea Belgorod, dupa patrunderea in Kursk, sugereaza o extindere a operatiunilor si o posibila intentie de a crea un front mai larg pe teritoriul rus. Speculatiile privind obiectivele finale ale acestor incursiuni variaza de la crearea unei zone tampon pentru protejarea regiunii Sumi de bombardamente, pana la capturarea unor instalatii de gaze strategice. Totusi, caracterul lent al avansarii ucrainene sugereaza o abordare calculata. Aceasta pare sa vizeze mai degraba perturbarea liniilor de comunicatie si slabirea fortelor ruse decat cucerirea rapida a teritoriului.
Strategia ucrainenilor pare sa se concentreze pe crearea unei situatii „in oglinda” cu ceea ce Rusia a incercat sa realizeze in Harkov, folosind o combinatie de incursiuni terestre, sprijinite de artilerie si drone, pentru a mentine inamicul sub presiune constanta. Aceasta este o tactica de uzura, menita sa demoralizeze trupele rusesti si sa fragmenteze capacitatea lor de a organiza o aparare eficienta. Avansul lent, dar constant al ucrainenilor, nu indica neaparat o lipsa de resurse sau determinare, ci mai degraba o strategie de a testa si explora vulnerabilitatile in apararea ruseasca, fara a risca o contraofensiva rapida si costisitoare.
Ce urmeaza?
Aceste incursiuni au implicatii semnificative pe mai multe planuri. Pe plan intern, ele constituie o provocare directa pentru securitatea nationala a Rusiei, ceea ce ar putea amplifica presiunea politica asupra Kremlinului, solicitand o reactie mai agresiva. Ca urmare, Rusia a declarat starea de regim antiterorist in regiunile Briansk, Belgorod si Kursk si a mobilizat rapid trupe pentru a contracara incursiunea.
Pe de alta parte, una dintre cele mai bine pregatite unitati ucrainene, Brigada 80 de asalt aerian, este activ implicata in atacurile asupra teritoriului rusesc. Se estimeaza ca ofensiva ucraineana implica cel putin trei brigazi, fiecare avand aproximativ 2.000 de soldati.
Pe plan international, atacul ucrainean din regiunea Kursk ar fi beneficiat de sprijinul aliatilor occidentali, cu scopul de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a fi mai flexibil in viitoarele negocieri de pace intre Rusia si Ucraina. Un alt aspect semnificativ este ca localitatea Sudja, care gazduieste o statie cruciala pentru masurarea volumului de gaz livrat catre Europa, ar fi trecut sub controlul fortelor ucrainene. In fata avansului ucrainean, Rusia a incercat sa mobilizeze rapid trupe in apropiere de Sudja pentru a opri incursiunea. Desi oficialii rusi afirma ca au reusit sa opreasca ofensiva ucraineana, situatia reala de pe front sugereaza un alt scenariu.
Potentialul incursiunii ucrainene
Pe masura ce situatia evolueaza, devine din ce in ce mai evident ca evenimentele din Kursk nu constituie un simplu raid, ci o veritabila invazie. Alte estimari a corespondentilor de razboi sugereaza ca zona de invazie ar putea fi ocupata de aproximativ 10.000 de soldati ucraineni, in timp ce gruparea rusa de forte nordice „Sever”, aflata in apropierea frontierei, numara anterior aproximativ 48.000 de soldati, desi acest numar a scazut. Desi Ucraina investeste resurse considerabile in aceasta ofensiva, succesul nu este garantat. Totusi, strategia ucrainenilor de a atrage un numar mare de trupe rusesti in Kursk incepe sa dea roade. Rusii incep sa constientizeze ca adevarata amenintare ucraineana ar putea aparea oricand si oriunde pe front.
Generalul Gherasimov, Seful Statului Major al Federatiei Ruse, a fost puternic criticat pentru informatiile eronate referitoare la incursiunea ucraineana in Kursk. Se pare ca presedintele rus, Vladimir Putin, a fost informat incorect despre posibila amploare a atacului pe propriul teritoriu, ceea ce le-a permis ucrainenilor sa obtina succesul. Linia de granita nu era considerata o prioritate de catre rusi, care erau concentrati pe alte fronturi, cum ar fi Harkov.
Luptele din jurul orasului Sudja sunt esentiale in contextul negocierilor de pace sau al posibilitatii unei incetari a focului. Ucraina isi consolideaza pozitia inainte de alegerile prezidentiale din SUA, temandu-se ca sprijinul american ar putea scadea daca Donald Trump, care a promis sa puna capat razboiului, va castiga. Atat Rusia, cat si Ucraina sunt determinate sa isi intareasca pozitiile inainte de eventualele negocieri de pace. Ucraina doreste sa demonstreze ca poate desfasura operatiuni militare semnificative si sa impuna presiune asupra Rusiei. Asta chiar daca atacul asupra regiunii Kursk nu va avea, probabil, un impact decisiv asupra rezultatului final al razboiului. Scopul este de a le arata atat Rusiei, cat si Occidentului ca Ucraina ramane capabila de actiuni importante, in ciuda dificultatilor.
Cu acest nou succes ucrainean, atentia internationala a revenit asupra Ucrainei, pentru ca escaladarea razboiului din Orientul Mijlociu a facut ca Occidentul sa uite de sprijinul de care are nevoie Kievul. Acum, vazand si rezultate, ucrainenii trebuie sprijiniti mai mult ca niciodata.
Intram intr-o noua realitate a razboiului, iar incursiunile ucrainene in Federatia Rusa ar putea deveni tot mai frecvente. Ucrainienii de rand au toata dreptatea in a le adresa rusilor urmatoarea intrebare: „Страшно? Привыкайте!” (n.r. – Va e frica? Obisnuiti-va!).
Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md
