„Cea mai fragila frontiera a NATO”. Rusia a inceput sa testeze frontierele NATO pentru a identifica punctele slabe, lideri occidentali avertizeaza ca ar putea fi atacat un stat NATO in urmatorii 5-7 ani

Rusia a inceput sa testeze granitele Finlandei si Estoniei pentru a gasi puncte slabe. Serviciile secrete occidentale suspecteaza ca Rusia are un plan pe termen lung pentru a cuceri parti din regiunea baltica dupa razboiul din Ucraina, relateaza The Telegraph.

In decurs de doar o saptamana, Moscova a declansat dispute de frontiera cu ambele state membre NATO, publicand un proiect de propunere de revizuire a frontierei sale maritime cu Finlanda si indepartand o serie de geamanduri din apele estoniene care erau folosite pentru a marca o frontiera fluviala cu Rusia.

Aceste actiuni au urmat unui avertisment lansat saptamana trecuta de Micael Byden, seful apararii suedeze, potrivit caruia Vladimir Putin intentioneaza sa preia in cele din urma controlul asupra Marii Baltice si sa o foloseasca drept „teren de joaca” pentru a „teroriza” membrii NATO.

Diplomati din statele baltice si experti in securitate au declarat pentru The Telegraph ca provocarile fac parte dintr-o strategie mai ampla a Moscovei de a testa hotararea Occidentului si, eventual, de a cauta puncte slabe pentru o viitoare incursiune.

„Acest lucru face parte din acest razboi hibrid in curs de desfasurare: Rusia incearca in mod agresiv sa destabilizeze societatea noastra si, de asemenea, sprijinul nostru pentru Ucraina”, a declarat Viljar Lubi, ambasadorul Estoniei la Londra. „Trebuie sa fim bine pregatiti. Nu este intotdeauna usor, pentru ca nu stii exact care este urmatoarea miscare. Se intra in asa-numita zona gri, in care nu stim exact ce urmeaza”.

Finlanda, precum si statele baltice Estonia, Letonia si Lituania, care si-au castigat independenta fata de fosta URSS in 1991, sunt toate membre NATO care s-au angajat sa isi apere granitele terestre de Rusia.

De la invazia Ucrainei, au crescut ingrijorarile ca Putin ar putea pune la cale acaparari de terenuri in aceasta regiune in urmatorii cinci pana la sapte ani, daca reuseste sa invinga Ucraina si sa isi realimenteze armata.

La 23 mai, politistii de frontiera rusi au indepartat geamandurile care pluteau in raul Narva, intre Estonia si Rusia, in ceea ce Josep Borrell, seful politicii externe a UE, a declarat ca este o miscare „inacceptabila” a unui „model mai larg de comportament provocator”.

Rusii au luat balizele in toiul noptii, a declarat Lubi, iar solicitarile estoniene pentru o explicatie completa au ramas pana acum fara raspuns: „A fost surprinzator pentru noi, mai ales pentru ca a venit fara avertisment”.

Regiunea Narva este in mare parte vorbitoare de limba rusa si in prezent nu exista un acord oficial de frontiera intre Tallinn si Moscova, ceea ce o face potential o tinta atractiva pentru o viitoare incursiune rusa.

De asemenea, saptamana trecuta, ministerul rus al Apararii a emis – apoi a sters rapid – un decret care parea sa ajusteze frontierele maritime din jurul Golfului Finlandei si a exclavei rusesti Kaliningrad. Lituania a declarat ca aceasta miscare a fost o „provocare escaladata, deliberata si tintita”.

Kai Sauer, ambasadorul finlandez in Germania, a declarat ca recenta aderare a Finlandei la NATO a fost in mod clar un factor in manevrele Rusiei. „In termeni militari, perceptia noastra privind amenintarea nu s-a schimbat, dar pare destul de clar ca ne confruntam cu anumite activitati hibride”, a declarat el. „Este clar ca, odata cu aderarea Finlandei si a Suediei la NATO, situatia geopolitica din Marea Baltica s-a schimbat. Cred ca este, de asemenea, destul de previzibil ca Rusia se adapteaza la aceasta schimbare, dar modul in care se va manifesta este mai putin clar.”

Un alt potential punct fierbinte este insula suedeza Gotland, situata in mijlocul Marii Baltice, intre Stockholm si Kaliningrad.

„Sunt sigur ca Putin are chiar ambii ochi pe Gotland. Scopul lui Putin este de a obtine controlul asupra Marii Baltice”, a declarat Byden, ministrul Apararii din Suedia, pentru postul german de stiri RND.

„Daca Rusia preia controlul si sigileaza Marea Baltica, ar avea un impact enorm asupra vietii noastre, in Suedia si in toate celelalte tari riverane Marii Baltice. Nu putem permite acest lucru… Marea Baltica nu trebuie sa devina terenul de joaca al lui Putin, unde acesta ii ingrozeste pe membrii NATO”, a adaugat el.

Vineri, Volodimir Zelenski, presedintele ucrainean, s-a referit la incidentul din Estonia si a avertizat ca Rusia se pregateste in mod evident „pentru provocari in regiunea baltica impotriva granitelor”.

Aliona Hlivco, fost deputat ucrainean si director general al Henry Jackson Society, un grup de reflectie in domeniul securitatii, a declarat ca a vazut paralele ingrijoratoare intre ultima disputa baltica si preludiul invaziei Rusiei in Ucraina.

„Totul este un mijloc de sondare pentru a vedea cat de departe pot merge [Rusia], desi in prezent nu au capacitatea militara de a merge pentru un razboi real cu tarile baltice”, a spus ea.

Regiunea baltica, a explicat ea, este „cea mai fragila frontiera a NATO” nu doar pentru ca este poroasa, ci si din cauza contingentului de „diaspora rusa pe care o pot mobiliza prin intermediul propagandei rusesti si al televiziunii … am avut toti acesti factori in Ucraina”.

In prezent, Rusia isi reinarmeaza fortele in timp ce isi continua ultima ofensiva in nord-estul Ucrainei.

Dar lideri occidentali, precum Boris Pistorius, ministrul german al Apararii, au avertizat ca reinarmarea Moscovei ar putea, de asemenea, sa o faca pregatita sa atace un stat NATO in urmatorii cinci pana la sapte ani.