Cel mai vechi ADN din lume dezvaluie cum arata lumea acum 2 milioane de ani: „Zona din nordul Groenlandei este un desert”
Cel mai vechi ADN secvential extras vreodata dezvaluie cum arata zona arctica in urma cu doua milioane de ani, cand era mai cald, potrivit BBC.
Astazi, zona din nordul Groenlandei este un desert polar, dar materialul genetic extras din sol a descoperit o gama bogata de plante si animale. Oamenii de stiinta au descoperit urme genetice ale mastodontilor, asemanatori elefantilor, renilor si gastelor si ale vietii marine, inclusiv crabi potcoava si alge.
Profesorul Eske Willerslev de la Universitatea din Copenhaga si Universitatea din Cambridge, care a efectuat studiul, a spus ca acest amestec de specii arctice si temperate care traiau impreuna nu are un echivalent modern.
Cercetarea a fost efectuata intr-o zona numita Formatiunea Kap Kobenhavn, care se afla in partea cea nordica a Groenlandei.
Pana acum, a fost greu de imaginat cum era aceasta regiune acum doua milioane de ani. Fosilele de animale din aceasta perioada sunt extrem de rare acolo.
„De fapt, din Kap Kobenhavn, singurele animale care au fost descoperite vreodata prin macrofosile sunt un dinte de iepure si un gandac de balegar. Asa ca nu aveam idee ce fel de fauna era acolo pe atunci”, a explicat Willerslev.
In schimb, echipa a apelat la ADN-ul mediului – sau eADN. Acesta este material genetic de la plante si animale, de exemplu, din celule epiteliale sau excremente, care se acumuleaza in jurul lor. Este o tehnica utilizata acum pe scara larga in conservare. De exemplu, studierea ADN-ului gasit intr-o picatura de apa de mare poate dezvalui toate creaturile care au trait intr-un petic de ocean, chiar daca nu le puteti vedea.
In Groenlanda, echipa a folosit mostre de sol antice pentru a cerceta biologia Pleistocenului timpuriu. Cercetatorii au gasit un ecosistem forestier, cu arbusti arctici, ierburi, ferigi si muschi crescand printre copaci.
Printre descoperirile de ADN de la creaturi precum rozatoare, reni si gaste, descoperirea ADN-ului mastodontului a fost o surpriza, creaturi asemanatoare elefantilor nefiind tipice Groenlandei. Acum doua milioane de ani, temperaturile medii anuale erau cu aproximativ 11-19 grade Celsius mai mari.
„Ceea ce ne spune cu adevarat este ca plasticitatea organismelor biologice – in ceea ce priveste locul in care pot trai si plantele sau animalele care pot trai impreuna – este mult mai mare decat am crezut”, a spus el.
Extragerea si secventierea ADN-ului din sol nu a fost usoara. Echipa a avut nevoie de mai multi ani pentru a gasi cea mai buna tehnica, mai ales ca nu se stia ca ADN-ul se pastreaza atata timp. „In 2005 am scris o lucrare in care am spus ca ADN-ul nu poate supravietui mai mult de un milion de ani si iata-ne cu un ADN care are doua milioane de ani”, a spus Willerslev.
El crede ca o reactie chimica intre ADN si sol a incetinit degradarea acestuia. „ADN-ul este alcatuit din molecule incarcate electric si multe dintre mineralele pe care le gasim in sol sunt, de asemenea, incarcate electric. Prin urmare, ADN-ul se va lega practic de minerale solide si, atunci cand face acest lucru, reduce rata de degradare spontana”.
Cercetarea a fost publicata in revista Nature.
