Chiar un analist rus desfiinteaza raportul Amnesty prin care e atacata Ucraina: „Kievul a luat a luat singura decizie posibila: de a se baricada in orase si a le transforma in cetati”
Fara sa transforme orasele in cetati, armata ucraineana ar fi fost distrusa inca din primele zile ale invaziei Rusiei in Ucraina, care a intrat vineri in cea de-a 163-a zi, iar, in lipsa unei rezistente armate, Rusia ar fi ajuns astazi departe in realizarea planurilor sale cu privire la aceasta tara, considera cunoscutul analist rus independent Vladimir Pastuhov, cercetator la University College London (UCL), intr-un comentariu la controversatul raport al Amnesty International, publicat in urma cu o zi si care a suscitat numeroase reactii de indignare din partea Kievului, potrivit canalului de internet Jivoi Gvozdi.
Armata ucraineana a pus in pericol civilii prin instalarea unor unitati ale sale in scoli si spitale si lansand atacuri din zone populate pentru a respinge invazia rusa, afirma Amnesty International in raportul sau publicat joi, potrivit AFP.
Astfel de tactici incalca dreptul international umanitar, a avertizat ONG-ul intr-un comunicat, ale carei constatari au fost denuntate de Kiev ca facand parte dintr-o „operatiune de dezinformare si propaganda”.
Pastuhov considera ca Amnesty se afla intr-o situatie extrem de dificila, intrucat „la usa sa au batut multi…” sesizand cu privire la tactica ‘urban warfare’ utilizata de catre Ucraina, dar tot el apreciaza ca in concluziile sale organizatia internationala a dat dovada cel putin de ‘ipocrizie’.
Ucraina putea sa comita eroarea strategica si sa fi incercat sa respinga armata rusa, care intrase pe teritoriul sau in 24 februarie, in spatii deschise, in prima etapa a invaziei – dar tinand cont de dezechilibrul puternic de forte intre cele doua tabere, atat in ceea ce priveste personalul militar, cat si capacitatile tehnice de lupta (artilerie, tancuri, aviatie etc) – armata ucraineana ar fi fost spulberata inca din prima etapa a razboiului, apreciaza Pastuhov.
Kievul, in opinia sa, a luat singura decizie posibila in aceste imprejurari – de a se baricada in orase si a le transforma in cetati, lasand intr-adevar fortele ruse sa inainteze in adancimea teritoriului ucrainean la circa 300-500 km de bazele lor.
Deodata, armata rusa, care se astepta sa distruga trupele ucrainene in camp deschis, s-a trezit ca adversarul se repliase in orase, iar fiecare oras s-a transformat intr-o fortareata, explica el, insistand ca a fost singura solutie posibila pe care putea sa o ia conducerea ucraineana pentru a-si pastra fortele armate cat de cat intacte.
In mod abstract se poate discuta la nesfarsit despre moralitatea sau imoralitatea ‘urban warfare’, mai spune Pastuhov, remarcand ca atunci cand victima este de nenumarate ori mai slaba decat agresorul sau astfel de reflectii sunt cel putin ipocrite.
Pentru ca, afirma el, Rusia duce in Ucraina un razboi imperialist, de cucerire, iar Ucraina este partea vatamata, ea lupta pentru existenta sa ca stat si natiune. Din partea Ucrainei, este un razboi de eliberare, iar cele doua situatii nu pot fi considerate egale, fapt de care Amnesty nu tine seama, apreciaza Pastuhov, care din 2008 a fost nevoit sa se autoexileze la Londra.
In opinia sa, invazia Rusiei poate fi comparata cu campania lui Napoleon si a corpului sau expeditionar in Imperiul Rus in 1812, in timp ce Ucraina cu feldmaresalul tarist Mihail Kutuzov, care „isi arde moscovele sale”, referindu-se la decizia acestuia de a incendia capitala imperiului si de a lasa orasul prada armatei franceze.
Aceasta tactica are si reversul ei, vrand-nevrand populatia civila a devenit un scut uman, dar Kievul a depus eforturi imense pentru evacuarea civililor, afirma expertul rus, subliniind ca singurul care are dreptul sa-l judece pentru aceasta este poporul ucrainean. El poate sa accepte si sa fie de acord cu pierderi imense pentru a-si pastra tara sau poate sa spuna ca nu subscrie acestei linii a conducerii de la Kiev.
Numai poporul ucrainean poate sa adreseze intrebari despre corectitudinea tacticilor „urban warfare” guvernului sau si nu organizatii din afara, care afla informatii despre Ucraina din Wikipedia, a declarat Pastuhov in emisiunea Jivoi Gvozdi, a lui Aleksei Venediktov, fostul redactor-sef al postului de radio Eho Moskvi, care a fost inchis de autoritatile de la Moscova dupa inceperea razboiului in Ucraina.
Ombudsmanul ucrainean in Rada Suprema (parlamentul ucrainean), Dmitri Lubinet, a subliniat vineri ca populatia civila din Ucraina este pusa in pericol numai de agresiunea armata nejustificata a Federatiei Ruse, potrivit Unian.
El considera ca raportul Amnesty International este manipulativ si ofera un avantaj mai mare tarii agresoare si propagandistilor ei.
Acesta a remarcat ca ‘razboiul urban’ nu este interzis de dreptul international si nici nu constituie o incalcare a regulilor acestuia, argumentand – la fel ca alti oficiali ucraineni – ca armata si-a stabilit pozitii in scoli sau edificii publice doar cand aceste cladiri erau neocupate de civili. Procesul de invatamant in Ucraina a fost suspendat dupa declansarea invaziei ruse si a reprosa ucrainenilor ca au utilizat cladirile goale ale unor scoli pentru trupele sale este cel putin incorect, mai sustine el.
O reactie mai emotiva a avut-o consilierul ministrului apararii, Aleksei Kopatko, citat de agentia de presa Liga, care subscrie practic opiniei lui Pastuhov, ca fara a se replia in orase armata ucraineana ar fi fost zdrobita, iar Ucraina fara armata ar capitulat deja in fata Rusiei.
„Aproape toate organizatiile respectabile odinioara, unele tari dezvoltate si o gama larga de politicieni le transmit prin texte deschise ucrainenilor: o optiune excelenta ar fi sa va sinucideti! Uitati-va numai cate beneficii ar fi din sinuciderea voastra ca popor, citeste capitulare in fata Rusiei. Ar elimina o multime de probleme. Pentru aproape toata lumea. De ce nu ati face-o asta singuri? Desigur, alegerea va apartine. Dar ne-ar ajuta foarte mult! Veti avea de suferit doar voi, adica clar o minoritate. Fiti de acord, este un lucru rezonabil!”, scrie ironic Kopatko, citat de Liga.
