China a reusit sa aselenizeze pe partea intunecata a Lunii, fiind prima natiune a lumii care ajunge acolo. Nava a ajuns in siguranta intr-un crater de impact gigantic – Video
China a reusit duminica sa ajunga pe partea intunecata a Lunii cu o naveta fara echipaj, depasind un obstacol cheie in misiunea sa istorica de a colecta primele mostre de roca si sol din aceasta zona, transmite Reuters.
Nava Chang’e-6, echipata cu o serie de instrumente si propriul lansator, a aselenizat intr-un crater de impact gigantic numit Bazinul Polul Sud-Aitken, pe partea dinspre spatiu a Lunii, la ora 6:23 a.m., ora Beijingului (2223 GMT), a anuntat Administratia Nationala Spatiala Chineza.
Misiunea „implica multe inovatii ingineresti, riscuri ridicate si dificultati mari”, a precizat agentia intr-un comunicat. „Sarcinile utile transportate de modulul de aterizare Chang’e-6 vor functiona conform planului si vor efectua misiuni de explorare stiintifica”.
Este a doua misiune a Chinei pe partea indepartata a Lunii, o regiune in care nicio alta tara nu a ajuns. Partea Lunii orientata perpetuu in directia opusa Pamantului este presarata cu cratere adanci si intunecate, ceea ce face ca operatiunile de comunicare si de aselenizare robotizata sa fie mai dificile.
Avand in vedere aceste provocari, expertii lunari si spatiali implicati in misiunea Chang’e-6 au descris faza de aterizare ca fiind un moment in care sansele de esec sunt cele mai mari.
„Aselinarea pe partea indepartata a Lunii este foarte dificila, deoarece nu ai comunicatii in vizibilitate directa, te bazezi pe o multime de verigi din lant pentru a controla ceea ce se intampla sau trebuie sa automatizezi ceea ce se intampla”, a declarat Neil Melville-Kenney, ofiter tehnic la Agentia Spatiala Europeana, care lucreaza cu China la una dintre incarcaturile utile ale misiunii Chang’e-6.
„Automatizarea este foarte dificila, in special la latitudini mari, deoarece ai umbre lungi care pot fi foarte confuze pentru cei care aterizeaza”, a adaugat Melville.
China’s Chang’e-6 lands on moon’s far side to collect samples pic.twitter.com/gZvrbOR3WQ
— CGTN (@CGTNOfficial) June 2, 2024
Sonda Chang’e-6 a fost lansata la 3 mai cu racheta chineza Long March 5 de la Centrul de lansare a satelitilor Wenchang de pe insula sudica Hainan, ajungand in apropierea Lunii aproximativ o saptamana mai tarziu, inainte de a-si strange orbita in vederea pregatirii pentru o aterizare.
Chang’e-6 marcheaza a treia aselenizare lunara din lume in acest an: Modulul japonez SLIM a aterizat in ianuarie, urmat luna urmatoare de un modul de aterizare al companiei americane Intuitive Machines.
Celelalte tari care au trimis nave spatiale catre cel mai apropiat vecin al Pamantului sunt Uniunea Sovietica de atunci si India. Statele Unite ale Americii sunt singura tara care a trimis oameni pe Luna, incepand din 1969.
This is it.
This is the descent imagery from the @CNSA_en Chang’e-6 lander, which touched down on the Moon’s far side autonomously about two hours ago!!
This is *not* real time speed, but the video does a great job showing the fractal nature of the lunar surface! pic.twitter.com/0smy38ydbU
— Paul Byrne (@ThePlanetaryGuy) June 2, 2024
Cu ajutorul unei lopeti si a unui burghiu, modulul de aselenizare Chang’e-6 va avea ca scop colectarea a 2 kg de material lunar in doua zile si aducerea acestuia pe Pamant.
Mostrele vor fi transferate pe o racheta de rapel aflata deasupra modulului de aterizare, care va fi lansata inapoi in spatiu, se va conecta cu o alta nava spatiala aflata pe orbita lunara si se va intoarce, cu o aterizare in regiunea Mongoliei interioare din China, asteptata in jurul datei de 25 iunie.
Daca totul decurge conform planului, misiunea va oferi Chinei o inregistrare vie a istoriei de 4,5 miliarde de ani a Lunii si va oferi noi indicii privind formarea sistemului solar. De asemenea, va permite o comparatie fara precedent intre regiunea intunecata si neexplorata si partea mai bine inteleasa a Lunii, orientata spre Pamant.
Un laborator de simulare pentru sonda Chang’e-6 va dezvolta si verifica strategiile de prelevare a probelor si procedurile de control al echipamentului, a declarat agentia oficiala de stiri chineza Xinhua. Acesta va folosi o replica la scara reala a zonei de prelevare a probelor, pe baza rezultatelor explorarii mediului, a distributiei rocilor si a conditiilor solului lunar din jurul locului de aterizare.
Strategia lunara a Chinei include prima sa aselenizare a unui astronaut in jurul anului 2030, in cadrul unui program care are ca partener Rusia. In 2020, China a efectuat prima sa misiune de returnare de mostre lunare cu Chang’e-5, recuperand mostre de pe partea apropiata a Lunii.
Programul american Artemis are in vedere o aselenizare cu echipaj pana la sfarsitul anului 2026 sau mai tarziu. NASA a incheiat parteneriate cu agentii spatiale, inclusiv cu cele din Canada, Europa si Japonia, ai caror astronauti se vor alatura echipajelor americane intr-o misiune Artemis.
Artemis se bazeaza in mare masura pe companiile private, inclusiv pe SpaceX a lui Elon Musk, a carei racheta Starship isi propune ca in acest deceniu sa incerce prima aterizare a unui astronaut de la ultima misiune Apollo a NASA din 1972.
Sambata, miliardarul japonez Yusaku Maezawa a anulat o misiune privata in jurul Lunii pe care o platise si care urma sa foloseasca nava Starship de la SpaceX, invocand incertitudini legate de calendarul de dezvoltare a rachetei.
Boeing si NASA au amanat prima lansare cu echipaj a companiei, Starliner, o capsula mult intarziata, menita sa devina al doilea taxi spatial american catre orbita joasa a Pamantului.
