Cine este ISIS-K, noua amenintare terorista din Afganistan. Joe Biden se grabeste sa incheie evacuarea pana la 31 august
Marti seara, in timp ce isi apara decizia de a nu prelungi prezenta trupelor americane pe aeroportul din Kabul, presedintele Biden a avertizat cu privire la amenintarea pe care o reprezinta pentru trupele coalitiei un grup pe care l-a numit ISIS-K.
Acesta este numele sub care gruparea Statul Islamic (SI) opereaza in Afganistan, K-ul insemnand „Provincia Khorasan” (ISKP), informeaza BBC.
„Khorasan” se refera la o regiune istorica care acopera parti din Afganistanul si Pakistanul de astazi. Initial, ISKP a acoperit Afganistanul si Pakistanul. Cu toate acestea, in mai 2019, Statul Islamic (SI) a anunta ca in zona pakistaneza va functiona o organizatie separata.
ISKP a luat fiinta in ianuarie 2015 si se pare ca este formata in principal din fosti membri ai talibanilor pakistanezi si ai talibanilor afgani.
ISIS-K este mult mai dura decat talibanii afgani, cele doua organizatii fiind in conflic. Gruparea ii considera pe militantii talibani „apostati”, ceea ce face ca uciderea lor sa fie legala conform interpretarii lor a legii islamice.
SI a condamnat acordul de pace incheiat la 29 februarie 2020 intre SUA si talibanii din Afganistan, promitand ca va continua sa lupte.
De asemenea, a criticat recenta preluare a puterii de catre talibani in Afganistan, afirmand ca SUA le-a predat tara ca parte a unui acord secret.
ISKP a suferit infrangeri militare majore la sfarsitul anului 2019 iar unii lideri de rang inalt au fost capturati in aprilie 2020.
De atunci, insa, si-a revenit, afirmand ca a comis zeci de atacuri in timpul negocierilor de pace dintre talibani si guvern.
De la infiintarea sa, ISKP a revendicat atacuri mortale regulate in Afganistan. Gruparea a fost activa mai ales in provincia estica Nangahar si in capitala Kabul, dar a revendicat atacuri in provinciile Kunar, Jowzjan, Paktia, Kunduz si Herat.
Gruparea a vizat fortele de securitate afgane, politicieni si ministere afgane, talibani, minoritati religioase, inclusiv musulmani siiti si sikhs, forte americane si ale NATO, precum si agentii internationale, inclusiv organizatii umanitare.
De asemenea, a revendicat un atac in Iran in septembrie 2018.
