Ciolacu a comis o greseala grava. Analiza: Eliminarea plafonului de 9,4% din PNRR aduce cresterea majora a contributiilor pentru salariati si firme

Eliminarea din PIB a plafonului de 9,4% din PIB pentru totalul cheltuielilor cu pensiile publice aduce in schimb modificare cu impact grav asupra salariutilor si mediului de afaceri din Romania, se arata intr-o analiza publicata de Curs de Guvernare. Eliminarea a fost anuntat drept o victorie de premierul Ciolacu, insa realitatea este cu totul alta.

„Tineti minte cand ziceam ca hai sa vedem ce le pune Comisia in loc de 9,4%? Si pariam ca va fi ceva mai constrangator? Baboom! E plina presa de azi de explicatii defensive ale ministrei Bucura: pensiile cresc daca cresc automat si contributiile sociale. Au negociat cu Comisia, au votat legea in Parlament si APOI realizeaza. Intre timp, aia mai analfabeti matematic dintre ei, gen Budai si Ciolacu, recita punctajul cu 9,4%, 9,4%, halatu’, cat e halatu’… #IdiotiLaButoane”, a transmis Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene.

Intr-o analiza a Curs de Guvernare se arata ca in schimbul acestei modificari inutile, Guvernul a fost obligat sa introduca in Legea privind sistemul public de pensii prevederi corective ce vor afecta semnificativ si salariatii si mediul de afaceri din Romania.

Astfel, romanii vor avea o problema mult mai mare:  cresterea contributiilor.

Pragul de 9,4% din PIB era unul generos, in conditiile in care Romania a avut in ultimii ani o pondere ce a oscilat putin in sus si in jos fata 8% din PIB, Romania neavand resursele bugetare pentru a se apropia de media UE, de circa 11% din PIB. Luand in considerare cresterile economice, nici nu se intrevede prea curand depasirea acestui procent, daca nu sunt luate in calcul si pensiile speciale, care cantaresc mult in cheltuielile totale ale tarii.

Una dintre prevederile foarte periculoase plantate in lege pentru a compensa disparitia din PNRR a plafonului inutil, apare la aricolul 84 din legea adoptata luni de Camera Deputatilor, forul decizional: „In situatia constatarii depasirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin. (10), luate in considerare la momentul adoptarii prezentei legi, autoritatile competente vor lua masurile necesare pentru revenirea la referinta stabilita, exprimata ca procent din PIB, inclusiv de crestere a contributiilor de asigurari sociale de stat.”

Acest alineat (11) este precedat de urmatoarele prevederi – conditionari:

(7) Incepand cu anul 2025 procentul de majorare rezultat din aplicarea prevederilor alin. (3) – (5) nu poate fi mai mare decat procentul de crestere al veniturilor din contributiile de asigurari sociale la buget sau rata medie anuala a inflatiei din ultimii 2 ani, indicatori definitivi, cunoscuti in ultimii 2 ani anteriori, comunicati de Institutul National de Statistica, situatie in care se acorda procentul cel mai avantajos.

(8) In luna iunie a fiecarui an, Consiliul Fiscal intocmeste un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referinta, conform alin. (3) – (5), precum si la eventualele abateri de la regula de majorare si impactul financiar determinat de acestea. Raportul se publica pe site-ul Consiliului Fiscal.

(9) In situatia constatarii abaterilor prevazute la alin. (8) autoritatile competente vor lua masuri corective, prin modificarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar, in valoare actualizata neta, generat de majorarile ad-hoc ale valorii punctului de referinta.

(10) Incepand cu anul 2027 si periodic, din 3 in 3 ani, Consiliul Fiscal intocmeste un raport privind evolutia cheltuielilor cu pensiile publice in functie de proiectiile Ageing Working Group (AWG). Raportul se publica pe site-ul Consiliului Fiscal.

Aceste prevederi vor face ca taxarea muncii sa impovareze si mai mult mediul de afaceri si salariatii din Romania, fata de prezent, cand deja avem impozite pe munca foarte ridicate.

Premierul Marcel Ciolacu a salutat, marti, decizia Comisiei Europene de aprobare a modificarii Planului National de Redresare si Rezilienta al Romaniei, subliniind ca astfel a fost confirmata oficial si eliminarea angajamentului privind plafonul de 9,4% din PIB referitor la cheltuielile cu pensiile.

„Comisia Europeana confirma oficial ca am onorat promisiunea facuta romanilor de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Odata cu aprobarea modificarii Planului National de Redresare si Rezilienta al Romaniei, de astazi scapam definitiv de cosmarul introdus cu cinism in document de USR, care ar fi dus la inghetarea punctului de pensie pana in 2070. Tocmai de aceea ne-am batut sa trecem prin Parlament noua lege a pensiilor, validata ca sustenabila pe termen lung de expertii Bancii Mondiale si ai Comisiei Europene, o lege care face dreptate pentru milioane de pensionari. Inlaturam, in acest fel, inechitatile dintre pensionarii care au contribuit si au muncit la fel si asiguram garantia ca veniturile pensionarilor vor putea creste si in viitor, corelate in mod legitim cu performanta economica a tarii. Acesta este unul dintre obiectivele mele esentiale in mandatul de premier: cresterea economica a Romaniei sa ajunga in principal la romanii care au cea mai mare nevoie de protejarea nivelului de trai”, a scris Ciolacu, pe pagina sa de Facebook.

Comisia Europeana a aprobat marti modificarea Planului National de Redresare si Rezilienta al Romaniei, in valoare de 28,5 miliarde de euro, document care, in forma sa modificata, include si capitolul REPowerEU, a informat Ministerul Investitiilor si proiectelor Europene (MIPE).

Alocarea PNRR este, in prezent, de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub forma de imprumuturi, 13,6 miliarde euro sub forma de granturi) si acopera 66 de reforme si 111 investitii.

Exclusivitati AK24 si pe canalul de WhatsApp – AICI