Ciolacu, mesaj ipocrit de Ziua Libertatii Presei. Realitatea este alta: „tablou sumbru”. PSD refuza in continuare sa transparentizeze sumele alocate trusturilor de presa pentru propaganda

Premierul Marcel Ciolacu a dat publicitatii, vineri, de Ziua Mondiala a Libertatii Presei, un comunicat in care sustine ca „la nivelul societatii din Romania, avem in mass-media un partener ferm de partea adevarului”. Pe de alta parte, PSD pompeaza in trusturile de presa sume uriase de bani tocmai pentru a ascunde adevarurile deranjante pentru partid. PSD refuza si acum sa faca publice sumele detaliate acordate trusturilor de presa desi exista si hotarari judecatoresti in acest sens.

”Ziua Mondiala a Libertatii Presei, pe care o marcam in a treia zi din luna mai, in fiecare an, subliniaza importanta pe care trebuie sa o dam in permanenta libertatii de exprimare, ca parghie de informare a publicului si garantie a unei societati democratice si libere. Oamenii vor sa tina pasul cu cele mai noi informatii, mai ales in momente in care unitatea colectiva poate face diferenta, precum pandemia, conflictele de securitate si efectelor acestora. Pe fondul diversificarii canalelor de comunicare in mediul online si intr-o societate tot mai dezbinata de fenomenul de fake-news si dezinformare, oamenii din presa au o misiune si mai dificila, cu responsabilitati din ce in ce mai mari”, se arata in mesajul premierului PSD.

Citeste si: In ciuda cenzurii de la marile televiziuni, declaratia jignitoare a lui Ciolacu la adresa moldovenilor incepe sa faca valuri: „Mai ramane sa injuri Doljul si Teleormanul si gata, te-ai pus bine cu aproape tot electoratul!”

Marcel Ciolacu arata ca ”la nivelul societatii din Romania, avem in mass-media un partener ferm de partea adevarului”.

”Activitatea de jurnalist, cu toate valentele sale, are in sine si un rol de formator al societatii. Apreciez munca acestor oameni, cu toata complexitatea pe care o implica, in reflectarea actiunilor si masurilor guvernamentale. Contactul cu problemele care ii preocupa pe cetateni si eforturile noastre la nivel institutional in directia cresterii transparentei in administratia publica, misiuni importante asumate de Guvernul Romaniei, pot fi sustinute doar printr-o informare echidistanta, responsabila si de buna-credinta a publicului, cu sprijinul mass-media”, mai sustine Ciolacu.

”Ziua Mondiala a Libertatii Presei este dedicata anul acesta importantei pe care o au presa si libertatea de exprimare pentru constientizarea pericolelor pe care le implica schimbarile climatice, un fenomen care vedem ca ne afecteaza din ce in ce mai mult, la scara larga, dar pe care avem puterea sa il combatem prin corecta noastra informare, iar presa joaca un rol foarte important in acest sens. Indiferent de natura subiectelor pe care jurnalistii le abordeaza, efortul lor ramane in slujba cetatenilor si ai binelui societatii in general. Le doresc tuturor jurnalistilor, tuturor reprezentantilor mass-media, sa-si exercite profesia cu buna-credinta si sa gaseasca intotdeauna calea de a duce informatia corecta in casele oamenilor. La multi ani!”, se incheie mesajul lui Ciolacu.

Starea presei, foarte proasta in anul electoral 2024

Un raport dat publicitatii recent de Centrul pentru Jurnalism Independent arata ca realitatea este cu totul alta decat cea zugravita de premierul Ciolacu. Finantarea netransparenta a presei de catre PSD si PNL se afla pe loc fruntas printre problemele cu care se confrunta jurnalistii. „Blocarea informatiilor de interes public, banii publici care intra netransparent in presa de la partide si institutii publice, acapararea presei mainstream de catre politic sau comercial, dependenta de retelele sociale si modul in care s-a transformat consumul nostru de informatii, hartuirea, procesele si dispretul pentru protejarea jurnalistilor – toate acestea picteaza un tablou sumbru”, se arata in raportul CJI.

„In 2023, partidele au cheltuit 24,5 milioane de euro din subventia publica acordata partidelor parlamentare pentru categoria presa si propaganda, dublul bugetului cheltuit in 2021 pentru aceeasi linie. Unde au mers banii acestia? Nu stim cu exactitate, pentru ca partidele refuza sa faca publice aceste cheltuieli. Putinele informatii care ajung la noi se datoreaza materialelor documentate de o mana de jurnalisti, iar ele picteaza o imagine sumbra. Milioane de euro intra netransparent in site-uri, pentru continut editorial, adica stiri, interviuri, emisiuni, care nu apare marcat ca fiind publicitate. Practica, profund neetica, este acceptata tacit de institutiile media care primesc aceste fonduri.

Dincolo de toxicitatea acestui fenomen pentru public, care este mintit zilnic – pe banii lui -, efectele sunt negative pentru intreaga industrie de media. Institutiile media beneficiare sunt sustinute artificial din bani publici pentru a-si induce in eroare publicul, iar ele fac concurenta neloiala acelor organizatii media care nu accepta acest tip de contract. Mai mult, intregul proces democratic sufera, pentru ca oamenii ajung sa creada ca toata presa este cumparata de politicieni, cu exceptia a una, doua organizatii media din zona alternativa, care se bucura de mai multa incredere. Iar acesta este, de fapt, raul cel mare. Presa nu mai este perceputa ca fiind „a patra putere in stat”, ci o simpla unealta a clasei politice. De aceasta deturnare a modului in care ne informam sunt vinovati oamenii politici, dar si presa insasi e de vina, capituland complet in fata bugetelor generoase.

Spatiul public abunda in comunicate de presa si declaratii de Facebook livrate pe post de stiri, iar vidul de incredere este umplut de retelele sociale si de catre cei care comunica eficient acolo. Fara jurnalism puternic, in 2024 spatiul informational va fi dominat de balast, zgomot si informatii livrate de oamenii politici care nu vor putea fi verificate sau puse in context usor de catre cei carora li se va cere votul. Emotiile, fricile, neputintele si lipsa de informatii reale vor fi factori decisivi in cabina de vot.

Presa alternativa, asa fragmentata si vulnerabila cum este, isi indeplineste misiunea, documentand materiale importante. Cu toate acestea, aceste redactii sunt prea putine ca sa poata contrabalansa balastul din spatiul public si non-combatul presei mainstream.

Din aproape toate interviurile realizate razbate oboseala, burnout-ul si multa tristete. Dar n-am avut niciodata sentimentul ca asistam la un parastas. In ciuda oboselii sistemice, a lipsei de resurse si a sentimentului ca, de data asta, cel mai probabil buturuga mica nu o sa rastoarne carul mare, jurnalistii cu care am discutat traiesc cu ideea ca 2024 este prea important pentru ca ei sa se opreasca chiar acum.

Sunt inca multi jurnalisti buni in Romania, care isi fac meseria cu respect pentru oamenii pe care ii informeaza si cu pasiune pentru jurnalism. Sunt mai greu de vazut, da, mai ales pentru ca raul e mereu mai vizibil decat binele. Si mai bine organizat. Insa, platind pentru continut, reactionand atunci cand jurnalistii sunt atacati si hartuiti, sanctionand politicienii care folosesc presa ca instrument de manipulare, ne putem asigura ca vor continua sa existe insule de supravietuire a jurnalismului, din care, cu optimism, sa se dezvolte apoi o industrie media care sa functioneze cu misiunea (si arsenalul) celei de-a patra puteri dintr-o democratie”, a aratat CJI.