Ciolacu, primul raspuns legat de diploma de bacalaureat: „Nu am jignit pe nimeni si vreau sa nu fiu jignit”

politica

Viitorul se construieste astazi, guvern, politici de sanatate, Marcel Ciolacu

Presedintele reales al PSD, Marcel Ciolacu, a raspuns pana la urma, sambata, intrebarilor legate de diploma sa de bacalaureat.

„Oricand va pot pune la dispozitie si diploma de bacalaureat. Am si fost la Buzau, am cautat, am o copie lagalizata. In 1986 am terminat bacalaureatul, cand am terminat liceul, am dat licenta cand am considerat eu”, a declarat Ciolacu intr-o conferinta de presa la finalul congresului PSD.

„N-am scris carti, n-am plagiat, chiar sunt un om normal”, a mai sustinut Ciolacu.

„Am muncit imediat dupa ce am terminat liceul. Tatal meu m-a dat afara din casa. Voi nu ati prins vremurile acelea. Tata mi-a zis: ‘Daca nu esti in stare sa intri la facultate, te duci la munca’. Apoi m-am dus in armata. Erau alte vremuri. Asta e adevarul”,  a pretins Ciolacu.

„Mi-am facut o familie, am muncit. Am muncit in mediul privat. Nu mi-e rusine cu nimic. Dar nici nu pot sa raspund la toate stirile inventate. Nu pot sa ma umilesc si sa raspund fiecaruia cum crede el despre mine. (…) Nu am jignit pe nimeni si vreau sa nu fiu jignit”, a mai spus Ciolacu, care in trecut i-a catalogat drept „magari” pe adversarii sai politici.

Citeste si: „Ma, magarilor!”. Ciolacu isi incepe campania electorala cu invective

Recent, jurnalistii de la Recorder au mers adanc in trecutul lui Marcel Ciolacu si au descoperit numeroase inadvertente intre declaratiile publice ale premierului PSD si realitate. Ciolacu refuzat pana acum sa comenteze aceste dezvaluiri.

„Omul cu servieta, omul cu magazinul de casete, omul cu mezelaria, omul cu benzinaria, omul cu padurea de la stat, omul cu votul in comisii si consilii, omul cu relatiile, omul cu beneficiile de revolutionar. Sunt ipostaze care vor sa para azi straine de omul din Guvern. Sunt insa ale unuia si aceluiasi Marcel Ciolacu”, scrie Recorder.

Unul dintre lucrurile bine ascunse de Ciolacu este ca a solicitat si a primit o locuinta sociala, desi el locuia deja intr-un apartament cumparat de parintii sai.

„Roxana si Marcel Ciolacu se cunosc in ultimii ani de liceu si se casatoresc in noiembrie 1991. La inceput, stau cu parintii. La trei ani dupa nunta lor, in 1994, tatal Ion Ciolacu cumpara insa un al doilea apartament pe numele sau – doua camere intr-un bloc de patru etaje in care tinerii Roxana si Marcel se muta. Apartamentul din cartierul Viitorului costa 500.000 de lei, iar familia Ciolacu, care avea deja mici afaceri in piata, ii plateste pe loc. Aici li se naste copilul, aici isi cununa vecinii si aici raman pana cand, mult mai instariti deja, isi construiesc o vila pe strada Sperantei.

Si totusi, in ziua investirii la Palatul Victoria, Marcel Ciolacu face cateva marturisiri publice despre trecutul sau in evidenta contradictie cu realitatea: ‘Nu am cerut niciodata bani de la parintii mei. Am mers pe zona privata. Am lucrat la o companie romano-israeliana de import-export, ca angajat, am lucrat si ca muncitor la Electronica Industriala, dupa care mi-am facut propria companie. Dupa ce mi-am cumparat toata concurenta din jur, dupa sapte ani, cand a si aparut copilul si ne-am luat un apartament cu doua camere pe strada Viitorului si-am avut si norocul sa ne inchidem balconul, m-am hotarat ca m-am plictisit sa fac afaceri. Am intrat in administratia locala’.

In realitate, independentul antreprenor Ciolacu a locuit ani buni intr-o casa pe numele parintilor, iar asta i-a adus noi beneficii de la stat. Astfel, situatia sa locativa din anul 1996 nu-l impiedica sa pretinda, din postura de tanar familist fara locuinta pe numele sau, revolutionar pe deasupra, si o casa de la primarie. Drept urmare, pe 4 octombrie 1996, primeste cu chirie de la Regia Autonoma Municipala (RAM) o casa la curte cu doua camere si o bucatarie, pe strada Bucegi, in zona centrala a Buzaului. Desi, dupa legea prin care a fost incredintata casa, la o chirie infima, familia Ciolacu ar fi putut sa o primeasca numai daca demonstra ca traieste la acel moment in ‘conditii grele de locuit’.

In 1999, Marcel Ciolacu cumpara aceasta proprietate platind echivalentul a 1.100 de euro. Ani mai tarziu, presa locala confirma ca primaria nu a avut vreodata criterii clare dupa care sa fi impartit casele statului. Cert e ca selectia pretendentilor i-a revenit in toti acei ani unei Comisii de Protectie Sociala. Ceea ce face, implicit, din Marcel Ciolacu un protejat al acelor vremuri.

De la primarie, Marcel Ciolacu se alege, asadar, cu o casa si cu cinci spatii comerciale in proprietate. Lista beneficiilor personale merge insa mai departe, cu alte favoruri obtinute pe baza certificatului de revolutionar”, arata Recorder.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: