Ciolacu s-a suparat pe Zelenski: „Ii solicit presedintelui Ucrainei sa intervina, m-a asigurat chiar in timpul vizitei pe care am facut-o la Kiev ca minoritatea romana din Ucraina va avea parte de aceleasi drepturi, protectie si tratament ca si minoritatea ucraineana din Romania”

Presedintele PSD, Marcel Ciolacu, a transmis vineri un mesaj public in care afima ca „ii solicita” lui Volodimir Zelenski sa intervina pentru revizuirea Legii minoritatilor nationale.

„Ii solicit presedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, sa intervina pentru revizuirea Legii minoritatilor nationale, care a fost adoptata recent de Rada Suprema a Ucrainei si care afecteaza dreptul copiilor romani din aceasta tara de a invata in limba materna.

In discursul sustinut, in aprilie, in Parlamentul Romaniei, presedintele Zelenski ne-a promis ca va proteja minoritatea romaneasca din Ucraina si ca va promova dialogul cu tara noastra in chestiunile privind minoritatea romaneasca. Ulterior, presedintele ucrainean m-a asigurat chiar in timpul vizitei pe care am facut-o la Kiev ca minoritatea romana din Ucraina va avea parte de aceleasi drepturi, protectie si tratament ca si minoritatea ucraineana din Romania.

#Romania a sprijinit #Ucraina pe mai multe planuri dupa declansarea invaziei Federatiei Ruse, incepand de la gestionarea fluxurilor de refugiati si pana la facilitarea exporturilor de grane.

Pe langa aceste actiuni care au demonstrat ca Romania poate fi un partener de nadejde in situatii critice, tara noastra sustine fara rezerve aderarea Ucrainei la Uniunea Europeana.

Unul dintre motivele pentru care ma pronunt in favoarea integrarii Ucrainei in comunitatea europeana este ca astfel se asigura cele mai solide garantii pentru respectarea drepturilor minoritatii romanesti din aceasta tara.

In noua Lege a minoritatilor nationale din Ucraina au fost introduse unele reglementari pozitive, care trebuie salutate. Insa aceeasi lege contine mai multe prevederi neclare si chiar contrare in raport cu standardele europene privind drepturilor minoritatilor.

Romania este un exemplu in protejarea minoritatilor si ne asteptam ca partenerii si vecinii nostri sa acorde aceleasi drepturi, atentie si protectie minoritatii romane, asa cum o facem noi de cateva decenii!”, a transmis Ciolacu.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) considera „regretabil” faptul ca legea privind minoritatile nationale din Ucraina a fost adoptata in absenta unei noi consultari a Comisiei de la Venetia, „a carei opinie ar fi contribuit in mod cert la asigurarea unui text cuprinzator si clar din perspectiva standardelor juridice europene in materie, inclusiv prin verificarea modului in care recomandarile sale anterioare sunt reflectate in textul normativ”.

„De asemenea, este regretabil faptul ca legea a fost adoptata in absenta unei consultari adecvate a reprezentantilor comunitatii romane din Ucraina, asa cum a solicitat partea romana”, arata un comunicat al MAE.

In acest context, MAE solicita autoritatilor ucrainene „sa consulte Comisia de la Venetia chiar si in acest stadiu si sa puna in aplicare, pe deplin, recomandarile acesteia, avand in vedere faptul ca legea prevede un termen de sase luni pentru intrarea sa in vigoare”.

Ministerul roman aminteste ca „Romania sustine pe deplin parcursul european al Ucrainei si intelege dorinta fireasca de accelerare a procesului de apropiere de UE, insa semnaleaza faptul ca accelerarea intempestiva a procesului de legiferare in acest domeniu a afectat, de o maniera semnificativa, procesul de consultare cu reprezentantii minoritatilor nationale, care ar fi trebuit sa fie unul de substanta, anterior adoptarii legii”.

MAE subliniaza ca a solicitat in mod repetat partii ucrainene consultarea temeinica a comunitatii romane din Ucraina in procesul elaborarii si adoptarii legii.

Pe fond, arata reprezentantii ministerului roman, legea reprezinta „o varianta imbunatatita in raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean”.

Ministerul Afacerilor Externe anunta ca va continua coordonarea cu reprezentantii comunitatii romane si dialogul sustinut cu autoritatile ucrainene pentru asigurarea respectarii depline si promovarii drepturilor identitare ale etnicilor romani, inclusiv in baza obligatiilor internationale asumate de Ucraina in materie, pe care si legea le recunoaste in mod expres ca fiind prioritare.

„Partea romana a invocat permanent in contactele cu partea ucraineana promisiunea presedintelui Ucrainei conform careia persoanele apartinand comunitatii romane din Ucraina vor beneficia de acelasi tratament de care beneficiaza in Romania persoanele apartinand comunitatii ucrainene”, puncteaza MAE.

Comunicatul integral al MAE:

Ministerul Afacerilor Externe a luat nota de adoptarea, de catre Rada Suprema a Ucrainei, la 13 decembrie 2022, a Legii nr. 8224 privind minoritatile nationale (comunitatile) din Ucraina, care vizeaza completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteste ca, in Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeana, Comisia Europeana a indicat, intre pasii care trebuie indepliniti, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale, conform recomandarilor Comisiei de la Venetia, si adoptarea imediata de mecanisme de implementare eficiente.

Ministerul Afacerilor Externe considera regretabil faptul ca legea a fost adoptata in absenta unei noi consultari a Comisiei de la Venetia a carei opinie ar fi contribuit in mod cert la asigurarea unui text cuprinzator si clar din perspectiva standardelor juridice europene in materie, inclusiv prin verificarea modului in care recomandarile sale anterioare sunt reflectate in textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul ca legea a fost adoptata in absenta unei consultari adecvate a reprezentantilor comunitatii romane din Ucraina, asa cum a solicitat partea romana.

Ministerul Afacerilor Externe solicita autoritatilor ucrainene sa consulte Comisia de la Venetia chiar si in acest stadiu si sa puna in aplicare, pe deplin, recomandarile acesteia, avand in vedere faptul ca legea prevede un termen de sase luni pentru intrarea sa in vigoare.

Romania sustine pe deplin parcursul european al Ucrainei si intelege dorinta fireasca de accelerare a procesului de apropiere de UE, insa semnaleaza faptul ca accelerarea intempestiva a procesului de legiferare in acest domeniu a afectat, de o maniera semnificativa, procesul de consultare cu reprezentantii minoritatilor nationale, care ar fi trebuit sa fie unul de substanta, anterior adoptarii legii. Ministerul Afacerilor Externe subliniaza ca a solicitat in mod repetat partii ucrainene consultarea temeinica a comunitatii romane din Ucraina in procesul elaborarii si adoptarii legii.

Pe fond, legea reprezinta o varianta imbunatatita in raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean. Astfel, pot fi considerate imbunatatiri: mentinerea referirii in partea preambulara a legii la instrumentele europene de referinta in materie, Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale si Carta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare, precum si la alte tratate internationale ratificate de Ucraina, ca baza pentru conturarea politicilor in materie de minoritati nationale; mentionarea expresa a prioritatii tratatelor internationale la care Ucraina este parte asupra legii in discutie; sublinierea expresa a prevenirii asimilarii persoanelor apartinand minoritatilor nationale ca principiu pe care se bazeaza politica Ucrainei in domeniu; clarificarea textului articolului privind interzicerea discriminarii, in sensul ca noul text nu mai induce perceptia unei eventuale interdictii a discriminarii pozitive, care este de esenta politicilor in materie de promovare si protejare a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale; mentinerea prevederii privind promovarea si sprijinirea de catre stat a studierii istoriei si culturii minoritatilor nationale; asigurarea consultarii reprezentantilor minoritatilor nationale prin: includerea intre atributiile autoritatilor competente pentru realizarea politicii in domeniu a desfasurarii de consultari cu reprezentantii asociatiilor minoritatilor nationale in chestiuni legate de drepturi si libertati ale persoanelor apartinand minoritatilor nationale, prin crearea, in cadrul organului central al executivului cu atributii in materie, a unui organism consultativ in componenta caruia sunt inclusi reprezentanti ai asociatiilor civice ale minoritatilor nationale, prin posibilitatea constituirii la nivel local a unor organisme consultative cu participarea reprezentantilor minoritatilor nationale, la initiativa acestora sau prin Centrul minoritatilor nationale; sunt exceptate de la limitarile din Legea limbii de stat productia tipografica editata in limbile minoritatilor si librariile specializate dedicate minoritatilor nationale, in sensul in care nu li se aplica cerinta de publicare de carte in limba ucraineana in procent de 50%, respectiv, de distribuire de carte in limba de stat in acelasi procent; distribuirea de materiale electorale in limba de stat si in limba minoritatilor nationale in zonele locuite in mod traditional de persoane apartinand minoritatilor nationale; reconfirmarea asigurarii pentru invatamantul organizat exclusiv in regim privat (fara contributie de la bugetul de stat al Ucrainei) a exceptarii de la rigorile legii educatiei, subzistand doar obligatia de a asigura cunoasterea limbii ucrainene la nivelul standardelor de stat.

Pe de alta parte, in analiza Ministerului Afacerilor Externe, persista prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene, cum ar fi: in timp ce Opinia Comisiei de la Venetia nr. 960/2019 formulata asupra Legii ucrainene privind functionarea limbii de stat este critica sub aspectul reglementarilor privind folosirea limbii oficiale in educatie, Comisia de la Venetia raportandu-se la criticile formulate anterior in contextul evaluarii art. 7 din Legea educatiei, articolul din legea minoritatilor nationale dedicat educatiei face trimitere la dispozitiile Legii educatiei, deci preocuparile partii romane din perspectiva dreptului la educatie nu sunt satisfacute; subzista limbajul neclar cu privire la atributiile de monitorizare ale autoritatii centrale insarcinate cu implementarea politicii de stat in domeniul minoritatilor nationale in legatura cu activitatile asociatiilor civice ale minoritatilor nationale; nu exista nicio prevedere privind utilizarea limbii materne in relatia cu autoritatea judecatoreasca; persista neclaritati privind aplicarea concreta a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare in administratie, in zonele locuite in mod traditional de persoane apartinand minoritatilor nationale si la cererea acestora, precum si a celor care reglementeaza ca informatiile de interes general (anunturi, care, printre altele, contin o oferta publica de incheiere a unui contract, placute informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscriptii si alte informatii textuale, vizuale si audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un numar nelimitat de persoane despre bunuri, lucrari, servicii, anumite entitati comerciale, functionari, angajati ai intreprinderilor sau autoritatilor de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate in limba minoritatii nationale (comunitatii) printr-o hotarare a consiliilor satesti, comunale, orasenesti; dreptul de a-si manifesta religia sau credinta nu beneficiaza, in continuare, de o prevedere distincta, fiind inclus doar in articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare; in timp ce constituirea unui organ consultativ in cadrul organului executiv central menit sa asigure formarea si implementarea politicii de stat in domeniul protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale apare ca o masura pozitiva, subzista lipsa claritatii asupra modului de a decide care organizatie este reprezentativa pentru o minoritate atunci cand, de exemplu, exista mai multe asociatii constituite in cadrul aceleiasi minoritati nationale; nu este clarificata problema asigurarii resurselor financiare pentru traducerea informatiilor referitoare la evenimentele artistice si culturale, atunci cand este necesara asigurarea traducerii in limba de stat; subzista chestiunea lipsei de finantare pentru asociatiile reprezentative ale minoritatilor nationale, fiind prevazuta doar posibilitatea finantarii punctuale pe baza de proiecte si pe baza competitiva, in limitele bugetului alocat anual in acest scop.

Ministerul Afacerilor Externe va continua coordonarea cu reprezentantii comunitatii romane si dialogul sustinut cu autoritatile ucrainene pentru asigurarea respectarii depline si promovarii drepturilor identitare ale etnicilor romani, inclusiv in baza obligatiilor internationale asumate de Ucraina in materie, pe care si legea le recunoaste in mod expres ca fiind prioritare. Acest dialog va continua inclusiv in formatul Comisiei mixte interguvernamentale romano-ucrainene pentru promovarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Ministerul Afacerilor Externe reaminteste faptul ca inca din anul 2021 propunerea Romaniei de incheiere a unui Acord cuprinzator privind protectia drepturilor persoanelor apartinand comunitatilor romana din Ucraina si ucraineana din Romania cu accent pe drepturile lingvistice a fost agreata de principiu la nivel bilateral, dar din cauza razboiului Rusiei impotriva Ucrainei dialogul in materie a fost ingreunat si incetinit considerabil.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteste, in baza experientei si a proceselor de integrare prin care Romania a trecut la randul sau, ca efortul de aderare la Uniunea Europeana trebuie fundamentat pe reforme temeinice si pe asumarea tuturor valorilor europene. Doar un astfel de proces va conduce la constructia unei societati armonioase, tolerante si echilibrate, in beneficiul tuturor cetatenilor ucraineni, indiferent de etnie. Totodata, MAE subliniaza ca, pe langa caracterul obligatoriu si de asumare a implementarii unor reforme, secventele premergatoare aderarii si pasii efectuati in cadrul unui proces de aderare la UE constituie un element esential si indispensabil pentru consolidarea rezilientei statului si a unei arhitecturi congruente cu cea europeana.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteste totodata ca aspectele care tin de remedierea si garantarea drepturilor persoanelor apartinand comunitatii romane din Ucraina au fost constant ridicate in dialogul cu partea ucraineana inclusiv la cel mai inalt nivel, precum cel mai recent cu ocazia intalnirii din data de 10 noiembrie 2022 a premierilor celor doua state de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk, respectiv la intalnirea din 29 noiembrie 2022, din marja Reuniunii ministrilor de externe NATO de la Bucuresti, a ministrilor de externe ai Romaniei si Ucrainei, ocazie cu care ministrul roman de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea Romaniei de recunoastere de catre Ucraina a inexistentei asa-zisei ”limbi moldovenesti”, ceea ce ar permite un acces mai amplu al romanilor din Ucraina la educatia in limba romana. Partea romana a invocat permanent in contactele cu partea ucraineana promisiunea Presedintelui Ucrainei conform careia persoanele apartinand comunitatii romane din Ucraina vor beneficia de acelasi tratament de care beneficiaza in Romania persoanele apartinand comunitatii ucrainene.

Aspectele de analiza si solicitarile anterior prezentate au fost transmise partii ucrainene prin intermediul unei scrisori adresate de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu omologului sau Dmytro Kuleba. De asemenea, ele vor fi detaliate in contactele Centralei MAE cu Ambasada Ucrainei la Bucuresti si ale Ambasadei Romaniei la Kiev cu autoritatile ucrainene, in continuarea dialogului frecvent si dens pe acest subiect, deja derulat.