Ciordache a blocat din nou in Parlament legea privind confiscarea extinsa a averilor. Ana Birchall, mesaj dur: „Cad mastile!”

Deputatul independent Ana Birchall a anuntat marti ca Florin Iordache, in calitate de loctiitor al presedintelui Camerei Deputatilor, i-a blocat proiectul de lege privind confiscarea extinsa a averilor dobandite ilegal. Iordache a fost ajutat in demersul sau de deputata Oana Bizgan, acuza Birchall.

„A inceput sedinta de plen a Camerei Deputatilor… sedinta este condusa de celebrul Iordache. Am solicitat sa iau cuvantul si acest domn mi-a dat cuvantul doar dupa ce i-am scris domnului Marcel Ciolacu ca iar nu imi permite sa vorbesc. Asa cum
am promis am solicitat introducerea pe ordinea de zi a proiectului de lege privind extinderea domeniului de aplicare a confiscarii extinse (PL-x nr. 537/2017), un proiect de lege care de mai bine de 2 ani de zile tot asteapta sa intre pe ordinea de zi a plenului, Camera Deputatilor fiind camera decizionala.

Sigur ca este refuzata aceasta solicitare. Iordache invoca ca, mai nou, doamna Oana Bizgan reprezinta grupul deputatilor neafiliati. Precizez ca doamna deputat nu a vorbit nici astazi in plen (asa cum nu a vorbit, reprezentand grupul deputatilor neafiliati, nici in sesiunea trecuta) desi putea sa intervina sa sustina aceasta solicitare daca tot este reprezentant!

Practic, astazi doamna Bizgan si Iordache, au impiedicat supunerea la vot a solicitarii mele privind suplimentarea ordinii de zi cu acest proiect de lege extrem de important privind confiscarea extinsa. Ii solicit public doamnei deputat Bizgan sa explice de ce nu a intervenit astazi sa sustina aceasta solicitare atat de importanta!? Ii solicit doamnei deputat Bizgan sa raspunda public de cate ori a luat cuvantul in Comitetul Liderilor (unde se stabileste ordinea de zi pentru fiecare sedinta) ce teme de interes a sustinut, cu ce rezultate si cu cine s-a consultat!? De asemenea, ii solicit doamnei Bizgan sa spuna public de cate ori a luat cuvantul in plenul Camerei Deputatilor, in calitate de reprezentant al grupului deputatilor neafiliati, si ce teme a sustinut!?”, a infoirmat Birchall pe Facebook.

Ulterior a revenit cu noi detalii.

„Ca sa vezi cum cad mastile!? Daca nu era mizeria de astazi prin care, practic, doamna deputat Bizgan si Iordache au blocat din nou introducerea pe ordinea de zi a proiectului de lege privind confiscarea extinsa a averilor ilegale, nu stiam ce ‘activitate’ a avut doamna deputat Bizgan! Acum se explica bucuria pe care a avut-o Iordache cand a anuntat ca doamna deputat este reprezentanta grupului deputatilor neafiliati.

‘Pe 12 septembrie 2017, Oana-Mioara Bizgan-Gayral, in calitate de presedinte al Comisiei pentru egalitatea de sanse pentru femei si barbati din Camera Deputatilor la acea vreme, a ajutat PSD in mod fraudulos sa primeasca avize pozitive pe trei proiecte de lege: un proiect initiat de Guvern, unul initiat de Liviu Dragnea si unul initiat de un alt deputat PSD. Oana Bizgan, a convocat, pe 12 septembrie, o sedinta fictiva a comisiei pe care o conduce la Camera Deputatilor. A pus staff-ul sa adune semnaturi din plenul Camerei de la membri ca si cum ar fi avut loc sedinta, sedinta care nu avea cvorum si figura anulata pe site. S-au dat 3 avize la niste legi propuse de PSD. Avize pe legi propuse de PSD! Deputatul Iulian Bulai, nu a fost de acord cu modul de lucru al Oanei Bizgan si chiar a ridicat problema in interiorul partidului. Reactia Oanei Bizgan, fara nicio mustrare de constiinta legata de sedinta fictiva de comisie pe care a coordonat-o pentru a ajuta PSD, a fost de a-l insulta pe deputatul Iulian Bulai transmitandu-i ca e un ‘bulangiu'”, a adaugat Birchall.

Citeste si: Minciunile stupefiante ale lui Ciolacu: „Confiscarea extinsa a averilor este un proiect votat de PSD”. Legea a fost respinsa recent de PSD in Parlament

Marcel Ciolacu  a sustinut recent, intr-un raspuns adresat pe Facebook unui alegator nemultumit, ca PSD a initiat si votat „confiscarea extinsa a averilor” ilicite. Realitatea este insa cu totul alta.

„Faceti o donatie din averile ilicite, am inteles ca confiscarea extinsa nu v-a convenit…Poate asa se imprumuta guvernul mai putin!”, i-a transmis alegatorul lui Marcel Ciolacu, dupa ce acesta a acuzat Guvernul ca nu vrea sa mareasca pensiile cu 40%.

„Confiscarea extinsa a averilor este un proiect votat de PSD. E adevarat, ca de un an de zile nu s-a recuperat aproape nimic!”, a pretins Ciolacu.

Insa proiectul de lege privind confiscarea extinsa a averilor a fost adoptat astfel incat infractorii sa-si poata scapa averile. Comisia Iordache a operat o serie de modificari la Codul Penal, eliminand prevederile potrivit carora se putea dispune confiscarea averilor pentru infractiuni precum spalarea de bani sau constituirea de grup infractional organizat.

„Sunt supuse confiscarii si alte bunuri decat cele mentionate la art. 112, in cazul in care persoana este condamnata pentru comiterea uneia dintre urmatoarele infractiuni, daca fapta este susceptibila sa ii procure un folos material si pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 4 ani sau mai mare: d) infractiunea de spalare a banilor; si g) constituirea unui grup infractional organizat”, aratau prevederile articolului 112 al Codului penal, abrogate de comisia speciala condusa de Florin Iordache in iunie 2018.

In mai 2020, USR a propus in Parlament un proiect de lege de modificare a Codurilor penale, in sensul transpunerii complete si corecte a Directivei europene din 2014 privind confiscarea extinsa a averilor. Acesta a fost apoi respins cu voturile PSD-PNL-UDMR-PMP.

„Prin grija PSD si a aliatilor sai, Directiva a fost transpusa deficitar, in beneficiul infractorilor dornici sa scape de raspundere penala si sa ramana si cu averile dobandite ilicit”, spunea USR in mai 2020.

„Averea dobandita prin furt trebuie confiscata. Ani de zile, infractori cu legaturi in mediile politice au facut averi de neimaginat pentru romanii cinstiti. Aceasta stare de fapt trebuie sa incetez si va inceta”, a declarat atunci presedintele USR, Dan Barna.

Potrivit USR, Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inghetarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractionale savarsite in Uniunea Europeana trebuia transpusa integral in legislatia romaneasca pana in octombrie 2015. „Acest lucru nu s-a intamplat, pentru ca ar fi afectat unele interese, drept pentru care Comisia Europeana s-a vazut nevoita sa declanseze procedura de infrigement impotriva Romaniei, ceea ce inseamna ca tara noastra risca sanctiuni insemnate, care pot ajunge si la 115.000 euro pentru fiecare zi de intarziere. Putinele modificari legislative facute de catre autoritatile de la Bucuresti in sensul transpunerii Directivei europene s-au concretizat, mai degraba, in piedici in calea confiscarii extinse, introducandu-se in Codurile penale prevederi care restrang nejustificat aria de aplicare a confiscarii extinse (sa poata fi confiscate doar bunurile achizitionate cu cel mult 5 ani inainte sau dupa savarsirea infractiunii si numai daca au fost comise anumite infractiuni, valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata sa depaseasca vadit veniturile obtinute in mod licit, etc.)”, a transmis USR.

„Recuperarea prejudiciilor cauzate prin infractiuni este esentiala pentru orice de stat de drept si pentru o Justitie completa, infaptuita pana la capat. Sub acest aspect legislatia noastra este schioapa. (…) Au mai existat astfel de proiecte, unele initiate chiar de Guvern, dar ele au fost tinute prin sertarele Parlamentului, in special de Comisia Iordache. Mai mult, proiectul fortat de Dragnea, votat in Parlament si picat, in cele din urma, la Curtea Constitutionala era chiar contrar acestei directive si restrangea posibilitatea dispunerii masurii de siguranta a confiscarii extinse”, a declarat atunci deputatul USR Stelian Ion.

Proiectul USR propunea modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala astfel incat sa se extinda aria infractiunilor in legatura cu care sa poata fi dispusa confiscarea extinsa (sa se aplice pentru toate faptele penale pentru care maximul special al pedepsei este de 4 ani sau mai mare, daca sunt susceptibile de a procura un folos material faptuitorului). De asemenea, proiectul elimina limita de 5 ani pentru dobandirea bunurilor ce pot fi confiscate si introduce un criteriu de apreciere constand in diferenta dintre venituri si „standardul de viata” al persoanei condamnate, putandu-se include aici si averea persoanelor asupra carora condamnatul are influenta.

Aceasta din urma modificare se bazeaza pe realitatea ca, de foarte multe ori, pentru a-si ascunde foloasele infractionale, cei care comit fapte penale achizitioneaza bunuri ori plaseaza investitii prin intermediul unor persoane aflate sub influenta lor, dar care nu au o legatura directa, aparenta, cu infractiunile in sine. Nu in ultimul rand, proiectul creaza cadrul legal pentru ca instanta sa poata dispune confiscarea extinsa cand are convingerea ca bunurile supuse confiscarii provin din infractiuni in general, nu numai din fapte penale similare celor pentru care persoana a fost condamnata, si introduce pentru procuror obligativitatea instituirii de masuri asiguratorii pentru a pune la adapost bunurile ce pot face obiectul confiscarii speciale sau confiscarii extinse.

Proiectul USR a fost respins in august 2020.

„Pe termen scurt, pentru netranspunerea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European, Romania risca o noua procedura de infrigement, cu mentiunea ca o noua amenda in cuantum de milioane de euro, ce ar trebui suportata de cetatenii Romaniei, ar trebui suportata de autoritati. Aceeasi amenda o risca Romania si pentru dezincriminarea spalarii banilor in varianta cel mai des uzitata de catre infractori cu corolarul violarii regimului global de prohibire a faptelor spalarii banilor, a obligatiilor asumate fara rezerve de Romania prin ratificarea Conventiilor adoptate sub egida ONU impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate”, a declarat Camelia Bogdan pentru Europa Libera.

In momentul de fata, confiscarea extinsa este reglementata in Codul Penal dar presupune indeplinirea unor conditii cumulative, greu de atins: bunurile supuse confiscarii sa fie achizitionate cu cel mult 5 ani inainte sau dupa momentul savarsirii infractiunii, valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata sa depaseasca vadit veniturile obtinute, condamnarea sa fie dictata doar pentru anumite infractiuni, iar judecatorul sa fie convins ca bunurile confiscate provin din infractiuni.