Ciorile folosesc deductia statistica pentru a lua decizii in cunostinta de cauza

O noua cercetare arata ca ciorile folosesc deductia statistica – considerata de obicei o trasatura umana – pentru a lua decizii bazate pe context si experienta. Ciorile au inteles imediat „jocul” si si-au amintit regulile o luna mai tarziu. Aceste pasari inteligente pot, de asemenea, sa recunoasca fetele si sa confectioneze unelte, potrivit Big Think.

In fiecare zi, ne bazam pe experientele noastre anterioare pentru a lua decizii in cunostinta de cauza. Atunci cand suntem blocati in trafic, dezbatem rapid schimbarea rutelor, amintindu-ne informatii importante precum ziua saptamanii, ora si conditiile de trafic anterioare. Folosim aceste informatii pentru a determina ce ruta este posibil sa fie mai putin aglomerata in acel moment.

Acest proces de gandire este un exemplu de „inferenta statistica”, in care tragem concluzii pe baza datelor anterioare. Oamenii de stiinta au crezut candva ca utilizarea inferentei statistice pentru luarea deciziilor era o trasatura exclusiv umana, asemanatoare limbajului. Cu toate acestea, cercetari recente contesta aceasta notiune, demonstrand ca ciorile prezinta abilitati impresionante de rationament bazate pe inferenta statistica.

Cercetatorii, de la Universitatea din Tubingen, Germania, demonstreaza ca aceste pasari pot intelege cum o alegere poate fi optima intr-un context, dar nu si in altul – un pic ca si cum o ruta de trafic ar putea fi alegerea cea mai buna intr-o zi de luni, dar nu si intr-o zi de sambata. Acestia si-au publicat concluziile in revista Current Biology.

Numaratoarea ciorilor

Cercetatorii au antrenat doua ciori de prada pentru a asocia noua forme cu o probabilitate de a primi hrana (de la 10% la 90%). Atunci cand imaginea aparea pe un ecran si cioara raspundea ciugulind-o, cercetatorii au recompensat-o in functie de probabilitatea asociata. De exemplu, daca o cioara ciugulea imaginea unei cruci careia i s-a atribuit o „probabilitate de 20%”, cercetatorii ii ofereau mancare in 20% din cazuri.

Apoi, sarcina a devenit mai dificila. In loc sa clipeasca un simbol, pe ecran apareau doua. Acum, cioara trebuia sa aleaga la care imagine sa raspunda – si avea la dispozitie opt secunde pentru a face acest lucru. Daca ciorile ar fi folosit adevarata inferenta statistica, cercetatorii se asteptau ca ele sa ciuguleasca forma cu cea mai mare probabilitate de recompensa. De exemplu, daca imaginea crucii (careia i s-a atribuit o probabilitate de 20%) aparea cu o alta forma (cum ar fi un patrat) careia i se atribuia o probabilitate de 50%, cioara ar fi trebuit sa aleaga patratul.

Cu toate acestea, daca crucea de 20% a aparut cu o forma asociata cu o probabilitate de recompensa de 10%, crucea este cea mai buna alegere.

Daca ciorile ar ciuguli la intamplare si nu ar lua decizii in cunostinta de cauza, ne-am astepta ca ele sa faca alegerea corecta in 50% din cazuri. In schimb, ambele ciori au selectat forma optima in 76% din timp. Mai mult, ciorile pareau sa inteleaga imediat „jocul”. Pe parcursul a aproximativ 5.000 de incercari, performantele lor nu s-au imbunatatit. De asemenea, au retinut cu usurinta informatiile; si-au mentinut performantele si o luna mai tarziu, fara niciun fel de atentionare sau antrenament suplimentar.

Corbii au fost, de asemenea, mai buni la a face alegerea corecta atunci cand diferenta de probabilitate dintre optiuni era mai mare. De exemplu, atunci cand se confruntau cu o alegere intre o sansa de 50% si 10% de recompensa, au avut performante mai bune decat atunci cand probabilitatile erau mai apropiate, cum ar fi 50% fata de 40%. Aceasta constatare sugereaza ca le-a fost mai usor sa inteleaga probabilitatile extreme.

Experte in statistica

Cercetatorii au facut un pas mai departe pentru a intelege cum luau ciorile deciziile. Ei au vrut sa afle daca ciorile alegeau pur si simplu forma care le oferise recompense de cele mai multe ori pe parcursul experimentului (frecventa absoluta) sau daca se gandeau la sansa de a obtine o recompensa in comparatie cu cealalta alegere (frecventa relativa).

Pentru a explora aceasta idee, cercetatorii au introdus doi stimuli noi intr-un al doilea experiment: unul asociat cu o probabilitate de 80% de a primi o recompensa si altul cu o probabilitate de 40%. In timpul antrenamentului, cercetatorii au aratat ciorilor alegerea cu o sansa de 40% de a primi o recompensa de doua ori mai des decat alegerea cu o sansa de 80%. Aceasta configuratie a facut in asa fel incat, daca ciorile alegeau intotdeauna optiunea de 40%, ele ar fi primit acelasi numar de recompense ca si cum ar fi ales intotdeauna optiunea de 80%.

In timpul testului, ambele ciori au ales in mod constant optiunea de 80%, indicand capacitatea lor de a compara probabilitatile, mai degraba decat de a se concentra pur si simplu pe frecventa recompenselor.

Mai inteligenta decat pasarea medie

Nu se termina cu abilitatile statistice. Ciorile pot recunoaste fetele si pot hartui oamenii de stiinta care le-au capturat in trecut pentru cercetare. De asemenea, ele creeaza instrumente, cum ar fi confectionarea de „carlige” din bete pentru a cauta hrana si apoi le depoziteaza cu grija pentru a le refolosi ulterior. Atunci cand o cioara isi intoarce privirea spre tine, nu se uita pur si simplu, ci si calculeaza.