CNN: Soarta politica a lui Erdogan poate fi hotarata de kurzii din Turcia
Partidul pro-kurd din Turcia va juca un rol decisiv care ar putea inclina balanta suficient de mult pentru a-l inlatura pe Recep Tayyip Erdogan de la putere, relateaza CNN.
Partidul Democrat al Poporului (HDP), prokurd, a anuntat luna trecuta ca nu isi va prezenta propriul candidat la prezidentiale, o miscare despre care analistii spun ca le permite sustinatorilor sai sa voteze pentru principalul rival al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu.
„Ne aflam in fata unui moment de cotitura care va modela viitorul Turciei si al societatii (sale)”, a declarat HDP intr-o declaratie. „Pentru a ne indeplini responsabilitatea noastra istorica impotriva domniei unui singur om, nu vom prezenta un candidat prezidential la (alegerile din) 14 mai.”
Fostul lider HDP, Selahattin Demirtas, se afla in inchisoare de aproape sapte ani, iar partidul se confrunta cu o posibila inchidere de catre un tribunal pentru suspiciuni de complicitate cu Partidul militant al Muncitorilor din Kurdistan (PKK) si grupuri afiliate. Cu toate acestea, influenta sa poate determina cursul politicii turcesti.
Decizia HDP de a nu prezenta un candidat a venit la doar trei zile dupa ce seful Partidului Republican al Poporului (CHP), Kemal Kilicdaroglu, principalul rival al lui Erdogan, i-a vizitat pe copresedintii partidului. El a declarat reporterilor ca solutia la problemele Turciei, „inclusiv la problema kurda”, se afla in parlament”, potrivit presei turce.
Kilicdaroglu, care reprezinta blocul de opozitie Alianta Natiunii, format din sase partide, este cel mai puternic concurent care a candidat impotriva lui Erdogan in ultimii ani.
„A fost un discurs politic elaborat cu grija”, a declarat pentru CNN Hisyar Ozsoy, copresedinte adjunct al HDP si deputat din provincia predominant kurda Diyarbakir. „Nu vom avea propriul nostru candidat si vom lasa comunitatea internationala sa interpreteze acest lucru asa cum doreste.”
Expertii spun ca reprimarea HDP isi are radacinile in amenintarea pe care o reprezinta pentru Erdogan din punct de vedere politic, precum si in pozitia sa ca unul dintre principalele partide care ii reprezinta pe kurzii din Turcia, o minoritate etnica din care a aparut o miscare militanta separatista.
Partidul si poporul kurd au avut o relatie complicata cu Erdogan. Liderul i-a curtat pe kurzi in anii anteriori, acordandu-le mai multe drepturi si inversand restrictiile privind utilizarea limbii lor. Relatiile cu HDP au fost, de asemenea, cordiale candva, deoarece Erdogan a lucrat cu partidul la un scurt proces de pace cu PKK.
Insa legaturile dintre Erdogan si HDP s-au deteriorat ulterior, iar HDP a fost supus unei ample campanii de represiune.
Kurzii sunt cea mai mare minoritate din Turcia, reprezentand intre 15% si 20% din populatie, potrivit Minority Rights Group International.
Nu este clar daca HDP il va sustine pe Kilicdaroglu, dar analistii spun ca distanta deliberata ar putea fi benefica pentru candidatul opozitiei.
Acuzatiile penale la adresa HDP il plaseaza pe acesta intr-o pozitie precara in timpul alegerilor. In prezent, acesta se confrunta cu un proces la Curtea Constitutionala din Turcia privind suspiciunile de legaturi cu PKK, care este desemnat drept grup terorist de catre Turcia, Statele Unite si Uniunea Europeana. Stiind ca poate fi interzis in orice moment, candidatii sai candideaza in parlament sub sigla Partidului Stangii Verzi.
Daca opozitia este vazuta ca aliindu-se cu HDP, Partidul lui Erdogan ar putea folosi influenta sa in mass-media pentru a o discredita ca fiind pro-PKK, a declarat Murat Somer, profesor de stiinte politice la Universitatea Koc din Istanbul si autor al cartii „Return to Point Zero”, o carte despre problema turco-kurda din Turcia.
Amenintarea pe care HDP o reprezinta pentru mentinerea la putere a lui Erdogan a devenit evidenta dupa alegerile din iunie 2015, primele alegeri generale la care a participat. Acesta a obtinut 13% din mandate, anuland majoritatea Partidului AK, aflat la putere, pentru prima data din 2002. Erdogan a convocat alegeri anticipate cinci luni mai tarziu, ceea ce a dus la o scadere a sustinerii HDP la 10,7%, precum si la restabilirea majoritatii Partidului AK.
„Ei sunt un factor de decizie in aceste alegeri, deoarece HDP obtine aproximativ jumatate din voturile populatiei kurde din Turcia”, a declarat Somer, adaugand ca ceilalti alegatori kurzi, mai conservatori, au votat in mod traditional pentru Partidul AK al lui Erdogan. Iar luna trecuta, Partidul Cauzei Libere (HUDA-PAR), un mic partid kurd-islamist, si-a anuntat sprijinul pentru Erdogan in alegeri. Partidul nu a castigat niciodata locuri in parlament.
HDP stie ca pozitia sa este esentiala pentru rezultatul votului de luna viitoare, dar si ca se afla intr-o situatie delicata.
„Vrem sa jucam jocul cu intelepciune si trebuie sa fim foarte atenti”, a declarat Ozsoy, adaugand ca partidul vrea sa evite un „climat politic contaminat” in care alegerile sunt polarizate „intre un discurs ultranationalist foarte urat impotriva lui Kilicdaroglu si a altora”.
Partidul a fost fondat in 2012 cu o serie de obiective, a spus Ozsoy, unul dintre acestea fiind „rezolvarea pasnica si democratica a conflictului kurd”.
Guvernul turc a incercat sa faca legatura intre HDP si PKK, dar pana acum nu a reusit sa dovedeasca „o legatura reala”, a declarat Asli Aydintasbas, cercetator invitat la Brookings Institution din Washington DC.
O Turcie post-Erdogan ar putea oferi un anumit spatiu de respiro kurzilor si partidelor dominate de kurzi in Turcia, a declarat Aydintasbas pentru CNN, mentionand ca multi alegatori kurzi au parasit recent tabara lui Erdogan. „Pentru HDP, aceasta este mai mult decat o simpla alegere ideologica”, a spus ea. „Este o chestiune de supravietuire”.
Ozsoy spune ca partidul sau intelege care este miza, nu doar pentru kurzii din Turcia, ci pentru toate minoritatile sale.
„Suntem constienti de responsabilitatea noastra aici. Suntem constienti de rolul nostru.”, a declarat deputatul HDP.
