Comandantul armatei Finlandei: „Ne-am pregatit zeci de ani pentru un atac din partea Rusiei”. 82% dintre finlandezi sunt gata sa puna mana pe arme

Finlanda s-a pregatit de zeci de ani pentru un atac din partea Rusiei si ar rezista viguros intr-o astfel de situatie, a sustinut comandantul fortelor armate finlandeze, generalul Timo Kivinen, intr-un interviu preluat miercuri de Reuters, citat de Agerpres.

In afara arsenalului considerabil, un factor crucial este motivatia finlandezilor de a lupta, a aratat generalul.

Finlanda are o granita de 1300 km cu Rusia si a purtat doua razboaie cu aceasta tara in deceniul 1940, cand au cazut peste 100.000 de finlandezi si s-a pierdut o zecime din teritoriu. Neutra pana acum, republica nordica este in prezent candidata la NATO, in contextul ingrijorarii fata de pericolul unei invazii ruse similare celei din Ucraina.

Guvernele postbelice de la Helsinki au mentinut un nivel ridicat de pregatire militara. „Ne-am dezvoltat sistematic apararea militara exact pentru acest tip de razboi (cel din Ucraina – n. red.) cu utilizarea masiva a puterii de foc, a fortelor blindate si a celor aeriene”, a explicat Kivinen.

El a adaugat ca pentru Rusia „Ucraina a fost greu de inghitit, si la fel ar fi si Finlanda”.

La o populatie de 5,5 milioane, Finlanda dispune de efective militare de 280.000 si de 870.000 de rezervisti instruiti. Serviciul militar este in continuare obligatoriu pentru barbati, desi multe state occidentale au renuntat la acest sistem dupa sfarsitul Razboiului Rece.

Finlandezii mai conteaza si pe una din cele mai puternice artilerii din Europa si pe rachete de croaziera cu raze de actiune de pana la 370 de kilometri.

Cheltuielile pentru aparare reprezinta 2% din PIB, peste nivelul din multe tari membre NATO.

Chiar acum, sunt in curs comenzi de arme: 64 de avioane de lupta F-35 de la producatorul american de armament Lockheed Martin si patru nave militare. Se vor adauga, probabil, si pana la 200 de drone, echipamente antiaeriene pentru altitudini mari si se vor construi obstacole la frontiera cu Rusia.

Un sondaj de opinie efectuat in mai de ministerul apararii a aratat ca 82% din cei care au raspuns sunt dispusi sa participe la apararea nationala, daca Finlanda va fi atacata.

Cu toate acestea, Kivinen a apreciat decizia guvernului de a cere aderarea Finlandei la NATO. Un pas similar a facut si Suedia, ambele tari nordice purtand in prezent negocieri cu Alianta.

In cadrul NATO, doar Turcia se opune primirii celor doua state, sustinand ca acestea ii sprijina pe militantii kurzi si aplica un embargou anti-turc privind armamentul.

Aderarea ar insemna pentru Finlanda intarirea capacitatii de alerta timpurie si participarea la controlul in comun al spatiului aerian, precum si de efectul de descurajare a agresiunilor. NATO considera din principiu ca un atac impotriva unui membru reprezinta un atac impotriva tuturor celorlalti.

Totusi, a conchis generalul, „principala responsabilitate pentru apararea Finlandei ar reveni in continuare Finlandei”.