Consiliul Fiscal spulbera cifrele lui Liviu Dragnea si Darius Valcov. Viitorul nu arata deloc bine
Proiectul de buget este construit pe o serie de premise excesiv de optimiste, pornind chiar de la scenariul de crestere economica, urmat de incasarile din TVA, veniturile din accize, dinamica numarului de angajati sau castigul salarial brut in sectorul concurential, arata Consilul Fiscal.
Institutia a publicat observatiile cu privire la proiectele legii bugetului de stat, legii bugetului de asigurari sociale pentru anul 2019 si Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2019-2021.
Consiliul Fiscal arata ca un prim aspect problematic il reprezinta scenariul de crestere economica ce fundamenteaza constructia bugetara, acesta aparand drept excesiv de optimist in raport cu evaluarile similare ale altor institutii, mai ales in contextul incetinirii preconizate a economiei zonei euro.
In plus, adoptarea intempestiva a unor masuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare si taxarea suplimentara din sectoarele energetic si comunicatii), este de natura sa amplifice riscurile externe mai sus mentionate, mentioneaza Mediafax.
In acest context, mentinerea ipotezei de accelerare a cresterii economice reale la 5,5% in 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil intre 4 si 4,5% in 2018) in varianta de proiectie a cadrului macroeconomic elaborata ulterior adoptarii OUG nr.114/2018 apare drept surprinzatoare si, in opinia Consiliului fiscal, nejustificata.
Un alt aspect problematic il reprezinta, in opinia Consiliului fiscal, ipotezele extrem de favorabile cu privire la dinamica numarului de angajati si castigului salarial brut in sectorul concurential, acestea fiind preconizate sa creasca in 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%. Datele lunare publicate de INS releva un trend de incetinire vizibila a ritmului de crestere a numarului de salariati din sectorul privat, de la 4% in 2016, la 3,2% in 2017 si 1,7% in perioada ianuarie-noiembrie 2018, in acest context o accelerare la un ritm de crestere de 3,7% a numarului de salariati in sectorul concurential aparand drept neverosimila.
Un scenariu mai rezonabil (desi probabil inca optimist) ar fi, in opinia Consiliului fiscal, situarea ritmului de crestere in proximitatea cifrei aparente la nivelul anului anterior (1,5%-1,7%), ceea ce ar genera o deviatie de circa 2 pp. la nivelul ratei de crestere comparativ cu proiectia CNSP.
Ritmul anual de crestere al salariului brut din sectorul privat avut in vedere apare drept semnificativ superior evolutiei din ultimii trei ani (10,7% in 2016, 12% in 2017, respectiv circa 11.2% in ianuarie-noiembrie 20183). In acest context, un scenariu care ar viza un ritm de crestere a salariului brut la maximul post-criza de 12% (din nou, o ipoteza optimista) ar implica o deviatie de la ritmul de crestere a salariului brut in sectorul concurential din proiectia CNSP de circa 1,8 pp. De precizat ca un ritm de crestere a anvelopei salariale din economie inferior cu 1 pp. scenariului luat in calcul in constructia bugetara duce, caeteris paribus, la un deficit mai mare cu 1,2 mld. lei (0.115% din PIB), ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit si mai ales din contributii sociale, ceea ce indica o senzitivitate ridicata a agregatelor de venituri la ipotezele privind dinamica pietei muncii.
„Date fiind cele de mai sus, apreciem ca ipotezele cu privire la dinamicile variabilelor de piata muncii apar ca excesiv de favorabile si improbabil a se materializa la nivelurile preconizate. De asemenea, consideram ca a lua in calcul ipoteze excesiv de optimiste cu privire la evolutiile de pe piata muncii intra in contradictie cu dezideratul unei gestiuni prudente a politicii fiscale”, arata documentul.
Consiliul fiscal are rezerve in special cu privire la evolutia proiectata a veniturilor din TVA din proiectul de buget, fiind aparenta o supraevaluare semnificativa a acestora chiar in contextul utilizarii scenariului macroeconomic oficial. Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate sa creasca cu 17% (cu 10,1 mld. lei ori 0,54% din PIB) comparativ cu nivelul din executia aferenta anului 2018.
Dinamica avansata pentru incasarile din TVA o depaseste substantial pe cea a consumului privat nominal net de autoconsum prognozata de CNSP (circa 8%). De altfel, din cele 7,5 mld. lei pe care textul raportului la buget le indica la pagina 9 drept venituri suplimentare din masuri de imbunatatire a colectarii ce urmeaza a fi luate de ANAF, 6 mld. lei ar reveni veniturilor suplimentare din TVA.
Consiliul fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluari: dincolo de obiectia de principiu asupra caracterului lipsit de prudenta al includerii ex ante in proiectia de venituri a impactului dificil ori imposibil de evaluat al unor masuri de imbunatatire a colectarii, experienta anului anterior, cand veniturile suplimentare din TVA din imbunatatirea colectarii nu par a se fi materializat la nivelul scontat4, ar trebui sa
In cazul anului 2018 raportam variatia anuala a salariului net, aceasta fiind comparabila cu evolutiile viitoare in contextul in care cifrele brute la nivelul anului sunt afectate de trecerea contributiilor sociale din sarcina angajatorului in cea a angajatului.
Veniturile incasate din TVA in 2018 au fost cu 1,7 mld. lei inferioare tintei initiale, ritmul de crestere a veniturilor din TVA aparand drept explicat de variatia nominala a bazei macroeconomice si de reducerea drastica a rambursarilor de TVA in ultimele doua luni ale anului, nefiind aparente plusuri semnificative de venituri ce ar rezulta din imbunatatirea colectarii.
Consiliul fiscal considera ca veniturile din TVA aferente anului 2018 sunt cel mai probabil supraevaluate cu circa 5 mld. lei, dincolo de eventualul impact advers al unor evolutii macroeconomice mai putin favorabile decat cele luate in considerare in constructia bugetara.
O situatie similara, din perspectiva veniturilor suplimentare obtinute din masuri de imbunatatire a colectarii (evaluate de MFP la 1 mld. de lei), apare la nivelul veniturilor din accize. Si aici experienta anului anterior ar trebui sa indemne la prudenta, in conditiile in care in executie veniturile au fost inferioare cu 1,7 mld. de lei evaluarilor initiale. Evaluarea curenta a Consiliului fiscal releva insa faptul ca dimensiunea acestui agregat de venituri apare drept concordanta cu variatia consumului real proiectata de CNSP, chiar neluand in calcul veniturile suplimentare din imbunatatirea colectarii. Cu toate acestea, in cazul accizelor preocuparile referitoare la caracterul excesiv de optimist al cresterii economice reale sunt cu atat mai relevante cu cat aparenta subestimare a deflatorilor nu functioneaza ca un factor de compensare la adresa unor dinamici inferioare ale consumului real, dat fiind modul de definire al bazei de impozitare (cantitati fizice).
De asemenea, proiectul de buget include venituri exceptionale de 2,1 mld. lei (la nivelul agregatului taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati) din inchirierea benzilor de frecventa 5G. Este de remarcat si nivelul semnificativ superior al veniturilor preconizate comparativ cu cel avut in vedere in varianta initiala a bugetului aferent anului anterior (care evalua aceste venituri la 1,3 mld. lei). Este foarte probabil ca taxarea suplimentara a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 sa fie de natura sa faca problematica obtinerea acestor venituri, avand in vedere posibilele reevaluari ale planurilor de expansiune de catre operatorii din domeniu.
Pe partea de cheltuieli, Consiliul fiscal identifica drept potentiale surse de riscuri cheltuielile cu bunurile si serviciile si cele cu dobanzile. In primul caz, in executia anului anterior cheltuielile au fost mai mari cu 4,75 mld. lei comparativ cu bugetul initial si cu 4 mld. lei superioare valorii inregistrate la finele anului 2017, iar cheltuielile cu bunurile si serviciile sunt preconizate sa creasca in 2019 cu doar 1,95 mld. lei, ritmul de crestere incetinind de la 9,8% in 2018 la 4,4%. „Apreciem ca mentinerea cheltuielilor in anvelopa bugetata in cazul acestui capitol se va dovedi dificila in lumina experientei anului anterior”, arata institutia.
In cel de-al doilea caz, cheltuielile cu dobanzile sunt preconizate sa creasca cu doar 0,6 mld. lei comparativ cu un avans de 2.8 mld. lei in anul anterior, ceea ce este echivalent cu o reducere de ritm de crestere de la 27,8% la 4,4%. Consiliul fiscal apreciaza ca propunerea bugetara curenta apare drept potential subdimensionata avand in vedere tendinta evidenta de crestere a costurilor de finantare, mai ales in contextul nou adoptatei taxe pe activele bancare si a modului de stabilire a asietei acesteia (care include si detinerile de obligatiuni guvernamentale), precum si volumul in crestere al datoriei publice. Incadrarea in anvelopa bugetara propusa este insa probabil posibila in conditiile unei orientari in crestere a finantarii spre termene scurte ori a utilizarii intensive a stocului-tampon de lichiditate al Trezoreriei. O asemenea abordare ar genera insa riscuri suplimentare in ceea ce priveste rezistenta la socuri externe, cu impact asupra lichiditatii pietelor financiare ori in ceea ce priveste aversiunea la risc a investitorilor, cu o probabilitate in crestere intr-un context intern si international potential mai complicat decat in trecut.
In fine, proiectul de buget vizeaza o expansiune de proportii a cheltuielilor cu investitiile (de la 34,2 mld. lei in 2018 la 47,1 mld. lei in 2019), pe seama cvasi-triplarii intrarilor anticipate din fonduri structurale si de coeziune (FSC) de la UE al caror beneficiar final este sectorul public (de la 5,2 mld. lei in 2018, la 15,1 mld. lei in 2019). In conditiile in care MFP anticipeaza o expansiune mai putin rapida a cheltuielilor de cofinantare si neeligibile (raportul cheltuieli/venituri din FSC scade de la 2,1 in 2018 la 1,65 in 2019), bugetul estimeaza o dublare a cheltuielilor aferente proiectelor de investitii cu finantare europeana (+13,8 mld. lei relativ la executia anului trecut). Executiile bugetare istorice consemneaza in mod constant deviatii considerabile de la sumele bugetate initial ori in urma rectificarilor bugetare in sensul unor cheltuieli de investitii inferioare alocarilor (vezi graficul inclus in anexa). O evolutie similara este probabila pentru anul 2019, cu atat mai mult cu cat ipoteza imbunatatirii de amploare a absorbtiei de fonduri structurale si de coeziune apare la acest moment drept excesiv de optimista (istoric, estimarile initiale de absorbtie nu s-au materializat niciodata la nivelurile indicate).
„Data fiind dimensiunea probabila a supraestimarii veniturilor din TVA (cu circa 5 mld. lei) si a celor din contributii sociale si impozit pe venit (cu circa 3,5 mld. lei), compensata partial de veniturile din taxa pe activele sectorului bancar neluate in calcul in constructia bugetara (pe care le evaluam, in conditiile curente, la circa 4 mld. lei), apreciem ca, in lipsa unor masuri compensatorii suplimentare, este probabil ca deficitul la finele anului curent sa se situeze in imediata vecinatate a nivelului de 3% din PIB. De asemenea, ne reiteram preocuparea fata de riscul inregistrarii unor evolutii macroeconomice semnificativ mai putin favorabile decat cele luate in calcul in constructia bugetara, care ar conduce la presiuni suplimentare la adresa deficitului bugetar in anul 2019, cu riscul depasirii nivelului de 3% din PIB in lipsa unor masuri corective”, spune Consilul fiscal.
In privinta strategiei fiscal-bugetara 2019-2021, Consiliul fiscal are rezerve cu privire la dimensiunile pe termen mediu ale unor agregate de cheltuieli, ce apar drept neverosimil de mici raportate la ipotezele scenariul macroeconomic ce fundamenteaza proiectia bugetara pe termen mediu si alti parametri probabili ai constructiei bugetare. Astfel, una din sursele importante de consolidare fiscala in anul 2020 o reprezinta cresterea cu doar 4% a anvelopei salariale comparativ cu anul 2019, in conditiile in care scenariul macroeconomic indica o crestere a salariilor in sectorul public (in versiunea restransa ce exclude fortele armate si personalul asimilat) de 8,2%, careia i se adauga o crestere a numarului de salariati din sectorul public de 1,9%.
Un alt element de natura sa ridice probleme in proiectia pe termen mediu apare la nivelul cheltuielilor de asistenta sociala ale bugetului asigurarilor sociale de stat, unde cresterile luate in calcul nu apar concordante cu evolutiile preconizate de noua lege a pensiilor aprobata de Parlament in anii 2020 si 2021. Astfel, dinamicile preconizate apar drept inferioare celor care ar prevala in ipoteza in care punctul de pensie ar evolua conform traiectoriei descrise in actul normative mai sus mentionat, ce prevede valori ale acestuia de 1775 de lei de la 1 septembrie 2020 si de 1875 de lei de la 1 septembrie 2021. Aceasta traiectorie ar implica cresteri medii de 24.2% si 26% in 2020 si, respectiv, 2021, in timp ce dinamica preconizata a cheltuielilor de asistenta sociala ale bugetului asigurarilor sociale de stat este de doar 20,4% si, respectiv, 8,9%.
Un exemplu in acest sens este reprezentat de veniturile din TVA in anul 2020, care cresc cu doar 3% comparativ cu nivelul proiectat pentru 2019.
Obiectiile formulate cu privire la dinamica excesiva luata in calcul in 2019 pentru numarul salariatilor din sectorul privat raman relevante si pentru ipotezele aferente anilor 2020 si 2021. In eventualitatea situarii acestora la niveluri apropiate de 2% (in loc de 3,6% si 3,5%), supraestimarii de circa 3,5 mld. lei aparenta la nivelul anului 2019, preluata in proiectii prin extrapolare, i se vor adauga inca 1,2 mld. in 2020 si 2,5 mld. in 2021.
