Consiliului Fiscal avertizeaza guvernul: „nu pot fi luate in calcul venituri ipotetice.” Deficitul bugetar pe anul 2024 va depasi semnificativ deficitul anului 2023

Deficitul bugetar pe anul 2024 este posibil sa depaseasca semnificativ deficitul pentru 2023, existand riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetara, avertizeaza Consiliul Fiscal intr-o opinie preliminara cu privire la proiectele de lege privind bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat si la Strategia fiscal- bugetara pentru perioada 2024 – 2026, potrivit Agerpres.

In primul rand, Consiliul Fiscal spune ca a primit, in 9 decembrie, de la Ministerul de Finante, proiectul de buget, pentru ca miercuri sa primeasca o noua varianta si atrage atentia ca nu poate face o analiza temeinica in 24 de ore. Un nou set de documente a fost trimis institutiei in dupa-amiaza zilei de 13 decembrie, Consiliul Fiscal atragand atentia ca a fost pus in imposibilitatea revizuirii opiniei extinse, astfel incat a decis emiterea unei opinii preliminare.

Riscuri majore cu privire la consolidarea bugetara

Consiliul Fiscal spune ca nu poate lua in considerare in evaluarile sale venituri ipotetice avand drept sursa cresterea eficientei colectarii/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administratiei fiscale.

„Drept consecinta, examinarea de catre CF a primului set de documente conduce la concluzia ca este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 sa depaseasca semnificativ deficitul pentru 2023, existand riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetara. Deficitul bugetar in 2023, conform documentelor transmise de Ministerul Finantelor, este 5,9% din PIB in metodologie cash si 6,0% din PIB in metodologie europeana/ESA2010.

In ceea ce priveste cadrul fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetara in perioada 2025-2027, asa cum este prevazuta in documente primite in 9 decembrie, este proiectata a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare in PIB indicand un trend descendent in perioada analizata. Aceasta strategie ridica semne de intrebare in privinta atingerii tintelor de consolidare bugetara.

Veniturile fiscale sunt la un nivel foarte jos

Angajamentele din cadrul PNRR si situatia bugetului public din Romania implica, pe latura veniturilor, adoptarea unor recomandari ale Bancii Mondiale, ale altor institutii internationale, ale unor analize autohtone care sa conduca la sporirea veniturile fiscale, iar, pe latura cheltuielilor, adoptarea unei noi legi a salarizarii unitare. Masuri ce decurg din aceste recomandari nu se regasesc in proiectiile perioadei 2025-2027.

CF a subliniat in opiniile si analizele sale ca ajustarea macroeconomica si consolidarea fiscala au nevoie de o crestere semnificativa a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos in raport cu nevoile Romaniei si comparativ cu reperele UE”, arata Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal atrage atentia asupra necesitatii „ca documente atat de importante sa fie trimise cu un timp adecvat inainte pentru examinare”: „CF intelege presiunea mare sub care expertii din MF au redactat proiectul de buget pentru 2024 si SFB, dar o evaluare serioasa nu se poate face in cateva zile, cu atat mai putin in 24 de ore”.

Institutia condusa de Daniel Daianu mai spune ca in perioada urmatoare va analiza noul set de documente primite si va emite o opinie extinsa.

Ce prevede bugetul pe 2024

Romania va avea un deficit de 5% in 2024, adica un gol in finantele publice de 86,6 de miliarde de lei, potrivit proiectiilor bugetare ale Ministerului de Finante pentru anul viitor.

Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent in produsul intern brut, este de 8,5 in anul 2024, iar plafonul privind datoria publica, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfarsitul anului 2024, este de 49,8% din produsul intern brut.

Cresterea economica estimata pentru anul viitor este de 3,4%, iar inflatia este estimata la 6%. De asemenea, castigul salarial mediu net lunar, la fundamentarea bugetului este de 4.733 de lei.

Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preturi curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, in conditiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei si ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale in PIB este estimata la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.

In 2024, toti bugetarii vor avea o majorare de 5% la salariu, cu exceptia profesorilor carora le va creste leafa cu 20% in doua transe, la 1 ianuarie si 1 iunie.

De asemenea, in sectorul bugetar este suspendata ocuparea prin concurs a posturilor vacante, munca suplimentara va fi compensata in zile libere, institutiile si autoritatile publice nu acorda personalului din cadrul acestora premii, iar cuantumul compensatiei banesti, respectiv al alocatiei valorice pentru drepturile de hrana, valoarea financiara anuala a normelor de echipare si valoarea financiara a drepturilor de echipament se mentin in plata la nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

Cine primeste mai multi bani:

Ministerul Afacerilor Interne – 27.987.183 mii lei – +0,62%

Ministerul Finantelor – 65.887.452 mii lei – +2,1%

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii – 30.001.915 mii lei – +28,59%

Ministerul Apararii Nationale – 39.544.618 mii lei – +25,9%

Ministerul Educatiei – 61.621.62 mii lei – +50,07%

Ministerul Culturii – 1.483.551 mii lei – +16,02%

Ministerul Afacerilor Externe – 1.341.528 mii lei – +3,9%

Ministerul Dezvoltarii – 13.208.743 mii lei – +35,01%

Ministerul Agriculturii – 25.195.956 mii lei – +9%

Ministerul Cercetarii – 3.166.764 mii lei – +27,35%

Ministerul Mediului – 3.144.156 mii lei – +10,77%

Ministerul Familiei – 363.174 mii lei – 41,41%

Ministerul Muncii – 75.941.830 mii lei – 13,%

SRI – 3.959.208 mii lei – +2%

STS – 1.479.642 mii lei – +28%

Administratia Prezidentiala – 109.699 mii lei – +0,9%

Senat – 357.765 mii lei – +8,99%

Camera Deputatilor – 663.055 mii lei – +6,7%

Cine primeste mai putini bani:

Ministerul Justitiei – 3.036.56 mii lei – -2,2%

Ministerul Economiei – 7.017.626 mii lei – -42,25%

Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene – 8.667.443 mii lei – -38,47%

Ministerul Sanatatii – 19.405.054 mii lei – -18,46%

Ministerul Energiei – 7.017.626 mii lei – -42,25%

SPP – 356.869 mii lei – -29,5%

SGG – 4.738.718 mii lei – -2, 46%