Corsica: Un tribunal a starnit proteste dupa ce a interzis limba corsicana in parlamentul local. Curtea a citat constitutia Frantei pentru a stabili ca numai franceza este permisa in exercitarea functiei publice

Un tribunal din Corsica a starnit indignare prin interzicerea folosirii limbii corsicane in parlamentul local al insulei, potrivit The Guardian.

Curtea din orasul Bastia a citat constitutia Frantei in decizia sa de joi conform careia franceza este singura limba permisa in exercitarea functiei publice.

Corsicana, care seamana cu limba italiana standard si are aproximativ 150.000 de vorbitori nativi, este considerata de organizatia culturala a ONU Unesco ca fiind in pericol de a disparea.

Dincolo de chestiunea lingvistica, instanta a spus ca regulile locale care stabilesc efectiv „existenta unui popor corsican” sunt, de asemenea, o incalcare a constitutiei.

Hotararea vine in urma unui proces intentat de prefect, cel mai inalt reprezentant al guvernului central pe insula, si vine in timp ce administratia lui Emmanuel Macron discuta cu politicienii locali despre acordarea unei mai mari autonomii insulei.

Politicienii pro-autonomie au criticat imediat verdictul.

„Aceasta decizie echivaleaza cu privarea membrilor parlamentului corsican de dreptul de a-si vorbi limba in timpul dezbaterilor”, au declarat presedintele consiliului executiv al insulei, Gilles Simeoni, si presedintele Adunarii Corsicane, Marie-Antoinette Maupertuis.

„Acceptarea acestei stari de lucruri este de neconceput pentru noi”, au spus ei intr-o declaratie comuna, anuntand un recurs impotriva verdictului. Limbii corsicane trebuia sa primeasca statutul oficial alaturi de franceza pentru ca ea sa supravietuiasca si sa se dezvolte, au spus ei.

Partidul pro-independenta Core in Fronte a postat pe Twitter, in corsicana, ca verdictul este „rusinos”
Seful Partidului Natiunii Corsane, Jean-Christophe Angelini, a scris pe Twitter ca decizia „ne suna ca o insulta”, numind-o si „o nedreptate si o rusine”.

Corsica are o relatie dificila cu guvernul central al Frantei, in ultimele decenii, miscarile nationaliste cerand mai multa autonomie sau chiar independenta totala.

Macron a declarat luna trecuta ca nu are „tabuuri” cu privire la reformarea statutului insulei, dar a insistat ca trebuie sa ramana parte a Frantei.

Noile negocieri intre Paris si liderii corsicani par sa fi fost deblocate de eliberarea conditionata a doi barbati condamnati pentru participarea la uciderea in 1998 a prefectului insulei Claude Erignac, cel mai inalt oficial francez care a fost asasinat vreodata.