Croatia adopta moneda euro si adera la spatiul Schengen

Croatia a adoptat moneda euro si s-a alaturat spatiului de libera circulatie Schengen, doua etape importante pentru aceasta mica tara din Balcani care a aderat la Uniunea Europeana in urma cu aproape un deceniu, scrie presa franceza.

Sambata, la miezul noptii (2300 GMT), Croatia a spus adio monedei sale, kuna, devenind al 20-lea membru al zonei euro.

In acelasi timp, a devenit cel de-al 27-lea stat care a aderat la spatiul Schengen, o zona vasta in care peste 400 de milioane de persoane pot calatori liber fara controale la frontierele interne.

Ziarele locale au salutat sambata cele doua evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le „incununarea aderarii la UE” pentru Croatia, unde este asteptata duminica vizita presedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Tara, membra a UE din iulie 2013, si-a declarat independenta fata de Iugoslavia in 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) s-a soldat cu aproximativ 20.000 de morti.

„Obiective strategice”

Liderii croati subliniaza in mod regulat beneficiile pe care cred ca cele 3,9 milioane de compatrioti ai lor le vor obtine prin aderarea la zona euro si la spatiul Schengen.

Expertii spun ca trecerea la moneda euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, de inflatia in crestere, de o criza energetica severa si de insecuritatea geopolitica de la invadarea Ucrainei de catre Rusia in 24 februarie.

In noiembrie, inflatia a ajuns la 13,5% in Croatia, fata de 10% in zona euro.

Tarile est-europene care sunt membre ale UE, dar care nu au aderat la euro, cum ar fi Polonia si Ungaria, s-au dovedit si mai vulnerabile la inflatie.

Pentru guvernatorul bancii centrale croate (Banca Nationala a Croatiei, HNB), Boris Vujcic, renuntarea la kuna, introdusa in 1994, este „singura politica rezonabila”.

„Euro va aduce cu siguranta stabilitate economica si securitate”, a declarat pentru agentia AFP Ana Sabic, un oficial al HNB, adaugand ca toata lumea din societate va beneficia.

Expertii citeaza in special eliminarea riscurilor de schimb valutar si conditii mai bune pentru imprumuturi.

„Club de elita”

La randul lor, croatii au sentimente amestecate: desi saluta, in general, incetarea controalelor la frontiera, schimbarea monedei inspira neincredere.

In ultimele zile, clientii au stat la coada la banci si la bancomate pentru a retrage bani, temandu-se de probleme de lichiditate in urma perioadei de tranzitie.

La inceputul zilei de duminica, guvernatorul bancii centrale a retras in mod simbolic euro de la un bancomat din Zagreb.

Multi croati se tem ca introducerea monedei euro va duce la cresterea preturilor, in special daca se va recurge la rotunjirea preturilor la conversie.

Dar pentru Marko Pavic, angajat al unei agentii de turism, „Croatia se alatura unui club de elita”.

Cu toate acestea, „nu se schimba nimic la 1 ianuarie, oricum totul este calculat in euro de doua decenii”, a adaugat Neven Banic, un alt angajat.

Aproximativ 80% din depozitele bancare erau deja denominate in euro in Croatia, principalii sai parteneri se afla in zona euro, iar turismul, care reprezinta 20% din PIB-ul sau, este alimentat de o clientela europeana numeroasa.

La miezul noptii, ministrul de interne Davor Bozinovic si ministrul sloven al administratiei publice, Sanja Ajanovic Hovnik, au participat la o scurta ceremonie la un punct de trecere a frontierei, unde a fost ridicata bariera de ambele parti ale frontierei.

„In aceasta seara sarbatorim Anul Nou, noua Europa cu Croatia in Schengen”, a declarat Bozinovic reporterilor, numind evenimentul „afirmarea finala a identitatii noastre europene”.

Ministrul de externe Goran Grlic-Radman a participat la o ceremonie similara la un punct de trecere cu un alt membru al UE, Ungaria.

Stimularea turismului

Anul acesta, Croatia a primit de patru ori mai multi turisti decat locuitori, iar aderarea la spatiul Schengen va da un impuls acestui sector.

Cozile lungi la granitele cu vecinii sai din UE, Slovenia si Ungaria, vor fi de domeniul trecutului.

Duminica, 73 de puncte de trecere a frontierei vor fi inchise. In aeroporturi, schimbarea va avea loc pe 26 martie, din motive tehnice.

In acelasi timp, situatia de la frontierele Croatiei cu vecinii sai din afara UE – Bosnia, Muntenegru si Serbia – nu se va schimba prea mult: Croatia aplica deja normele Schengen in aceste zone.

Cu toate acestea, reprimarea imigratiei ilegale ramane o provocare majora. De cand a aderat la UE, Croatia a mostenit sarcina de a proteja o frontiera terestra externa de peste 1.350 km, cea mai mare parte cu Bosnia.

Se afla pe asa-numita ruta a Balcanilor de Vest, folosita de migranti, dar si de traficantii de arme, droguri si fiinte umane.

Dupa o scadere a trecerilor ilegale din cauza crizei sanitare, Croatia a inregistrat 30.000 de migranti ilegali in primele zece luni din 2022, o crestere de 150% fata de aceeasi perioada a anului trecut.