Cui ii serveste atentatul terorist de la Moscova?
Atentatul terorist de la Moscova, in care si-au pierdut viata cel putin 133 de rusi, un eveniment tragic ce a starnit reactii intense si speculatii pe scena internationala, pare sa serveasca diferitor scopuri, iar printre actorii vehiculati ca fiind responsabili de acest atentat terorist se numara Rusia, Ucraina si gruparea terorista ISIS.
Oricine ar fi autorul, aceasta crima odioasa in masa, intens contestata de intreaga comunitate internationala, are potentialul de a accelera consecintele razboiului din Ucraina, propaganda de razboi, ducand la o militarizare si mai pronuntata, o mobilizare extinsa si, in final, la o intensificare a razboiului, daca nu, extinderea lui. Mai mult decat atat, acest atentat ii ofera Kremlinului un pretext pentru a justifica actiuni impotriva populatiei civile din Ucraina, unde, tragic, numarul victimelor in fiecare zi depaseste de multe ori numarul celor afectati de atentatul din Rusia.
In primul rand, revendicarea atacului de catre ISIS arata intentia gruparii de a-si extinde influenta si a demonstra capacitatea de a opera dincolo de zonele sale traditionale de influenta. Aceasta actiune ar putea avea ca scop atragerea de noi recruti ai organizatiilor teroriste din intreaga lume, dar si sa consolideze imaginea de forta nemiloasa, prin teroare si, mai ales, sa prezinte divizia din Provincia Khorasan, capabila sa loveasca oriunde in lume.
Pe de alta parte, acuzatiile care vin din Ucraina, potrivit carora atentatul ar fi fost o operatiune sub steag fals orchestrata de serviciile speciale ruse, sugereaza o utilizare cinica a terorii pentru a justifica masuri represive la nivel intern si actiuni agresive pe plan extern. Daca acest scenariu este adevarat, atacul ar putea fi exploatat de Kremlin pentru a mobiliza sprijinul public intern impotriva Ucrainei si a Occidentului, legitimand astfel o escaladare a razboiului din Ucraina si intensificarea represiunilor sub pretextul combaterii terorismului.
Privind din perspectiva Ucrainei, care neaga orice implicare, si avand in vedere pozitia sa de victima a razboiului, un astfel de atac nu ar servi intereselor strategice ale tarii ori Fortelor Armate ale Ucrainei. Condamnarea violentei si a acuzatiilor nefondate este un mesaj constant din partea oficialilor ucraineni. Acestia subliniaza necesitatea gasirii de solutii militare directe pe campul de lupta, pentru a opri agresiunea rusa, si nicidecum nu prin acte de terorism, care pot doar alimenta narativele de propaganda ale Federatiei Ruse.
Concluzia, care se desprinde din aceste observatii, este ca, indiferent de actorul care sta in spatele atentatului terorist de la Moscova, evenimentul este folosit in scopuri propagandistice si politice – fie pentru a mobiliza si a justifica actiuni represive si agresive, fie pentru a arata determinare si putere pe scena internationala.
In acest context, ipoteza organizarii atacului de catre serviciile speciale ruse, la comanda liderilor sai, pentru a justifica represiuni interne si o posibila mobilizare in masa, reflecta o tactica istorica de utilizare a evenimentelor tragice in scopuri politice. Aceasta abordare, desi speculativa, evidentiaza strategia de utilizare a atentatelor teroriste ca instrumente de justificare a actiunilor represive si a escaladarii conflictelor, care nu este una noua, fiind folosita la inceputul anului 2000, tot in Rusia, tot de Putin. Precedentele istorice, inclusiv in era Putin, sugereaza o modelare a perceptiei publice si internationale prin frica si teroare, pentru a legitima masuri extreme sub pretextul securitatii nationale rusesti.
Cele mai importante informatii, din perspectiva mea:
Inaintea atacului, Ambasada SUA in Rusia a emis un avertisment pe 7 martie ca „extremistii au planuri iminente de a viza adunari mari in Moscova” si a indemnat cetatenii americani sa stea departe de zonele si locurile aglomerate in urmatoarele 48 de ore. Marea Britanie, Canada, Germania si alte cateva tari au publicat declaratii similare la scurt timp dupa aceea.
Presedintele rus Vladimir Putin, in adresarea sa catre consiliul FSB a respins ca „santaj” avertismentele Occidentului privind posibile atacuri teroriste in Rusia, foarte important, cu trei zile inainte de impuscaturile in masa de la sala de concerte din Moscova
Gruparea terorista Statul Islamic (SI) a revendicat impuscaturile in masa la scurt timp dupa atac: „Soldati ai Statului Islamic au atacat o mare multime de crestini in orasul Krasnogorsk… ucigand si ranind sute de oameni”
In trecut, Statul Islamic a revendicat responsabilitatea pentru atacuri pe care nu le-a comis. Cu toate acestea, conform oficialilor serviciilor de informatii americane, au existat informatii „destul de specifice” potrivit carora ISIS-K, cunoscut si sub numele de Statul Islamic – Provincia Khorasan, a planificat atacuri in interiorul Rusiei.
Potrivit FSB, chestiune accentuata si de presedintele Vladimir Putin in declaratia sa, suspectii atentatului terorist intentionau sa fuga in Ucraina si aveau contacte relevante pe partea ucraineana pentru a trece granita.
Serviciul de informatii al Ucrainei, GUR a calificat atentatul terorist drept parte a unei „operatiuni planificate de serviciile speciale ale Kremlinului” cu scopul de „a discredita Ucraina si intreaga lume libera”.
Contextul actual, marcat de escaladarea tensiunilor si de raspunsurile internationale la acest atentat, reflecta o realitate dureroasa in care propaganda si actiunile militare castiga teren in detrimentul dialogului si solutiilor pasnice. Aceasta dinamica periculoasa este amplificata de istoricul conflictului ruso-cecen, de exemplu, in care teroarea a fost o tactica frecvent utilizata. Observatiile ca multe dintre atentatele teroriste atribuite cecenilor ar putea fi, de fapt, orchestrate de serviciile speciale ruse, adauga un strat suplimentar de complexitate si neincredere in narativul oficial promovat de Kremlin privind acest atentat terorist din suburbia Moscovei.
Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md
