Cum a despartit razboiul din Ucraina „sufletele pereche” Polonia si Ungaria
In decembrie 2021, guvernul ultraconservator si nationalist al Poloniei a gazduit unele dintre cele mai mari nume din politica europeana de extrema dreapta, inclusiv pe Marine Le Pen din Franta si pe Viktor Orban din Ungaria. La finalul reuniunii de la Varsovia, grupul a emis o declaratie impotriva „ingineriei sociale” menite sa creeze „o noua natiune europeana” si a facut promisiuni, in mare parte neindeplinite, de a lucra impreuna in Parlamentul European, potrivit The Guardian.
La doar cateva luni dupa summitul de la Varsovia, guvernele Poloniei si Ungariei, care au fost ”suflete pereche ideologice” in UE timp de ani de zile, s-au certat din cauza invaziei Rusiei in Ucraina. In timp ce Varsovia a fost unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai Kievului, indemnand la sanctiunile cele mai dure, liderul Ungariei, Viktor Orban, l-a descris pe presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, drept „adversarul” sau si a acuzat politica UE fata de Rusia pentru inflatie si cresterea preturilor la energie. In ciuda catorva declaratii de apropiere, relatiile dintre Polonia si Ungaria raman tensionate.
Ruptura a devenit mai evidenta in luna aprilie a acestui an, cand Jaroslaw Kaczynski, cel mai puternic politician polonez si presedinte al partidului de guvernamant Lege si Justitie (PiS), a descris pozitia lui Orban privind Ucraina ca fiind „foarte trista” si „dezamagitoare”.
Mai recent, o incercare a Varsoviei de a relansa cooperarea cu Ungaria a parut sa nu duca nicaieri. Prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat luna trecuta unui saptamanal pro-guvernamental ca Polonia ar dori sa revina la cooperarea cu Grupul de la Visegrad (V4), redeschizand, de fapt, usa pentru imbunatatirea legaturilor cu Ungaria. Oficialii UE de la Bruxelles au interpretat acest lucru ca pe un semn ca guvernul polonez este dezamagit de faptul ca nu a reusit pana acum sa deblocheze 35,4 miliarde de euro din fondurile de redresare post-Covid, in ciuda faptului ca a oferit concesii modeste in disputa sa cu Bruxelles-ul privind statul de drept.
Wojciech Przybylski, editorul revistei Visegrad Insight, a declarat ca Mateusz Morawiecki a incercat sa testeze opinia publica poloneza, dar nu a putut trece cu vederea inclinatiile pro-ruse ale unor politicieni care au mers la Varsovia in decembrie anul trecut, inclusiv Orban. Unii lideri politici polonezi, a spus Przybylski, ar dori sa „inoveze si sa conspire impreuna in politica europeana” cu liderul de la Budapesta, dar nu pot face acest lucru din cauza impopularitatii lui Viktor Orban. „Ei trebuie sa se distanteze in mod evident de Viktor Orban, a carui comunicare politica a devenit toxica pentru popularitatea politicienilor din Polonia”, a mai declarat editorul revistei Visegrad Insight.
Cooperarea cu Orban a fost blocata de partidele aflate la guvernare in Polonia din cauza „sentimentului dominant de insecuritate din societatea poloneza, a perceptiei asupra Rusiei si a perceptiei asupra Ucrainei”, a completat acesta.
Un sondaj recent al YouGov a scos la iveala prapastia in ceea ce priveste perceptia publica a razboiului dintre cei doi vecini. In timp ce 65% dintre polonezi sustin mentinerea sanctiunilor impotriva Rusiei, doar 32% dintre maghiari sustin aceasta politica a UE. In mod similar, trei sferturi dintre cetatenii polonezi invinovatesc Rusia pentru razboi, fata de doar 35% dintre maghiari.
„Razboiul cu Rusia este o chestiune de securitate si o chestiune de autoidentificare pentru Polonia, ceea ce nu este chiar cazul guvernului ungar”, a declarat Zsuzsanna Vegh, cercetator asociat la Consiliul European pentru Relatii Externe. „Guvernul ungar inca nu considera cu adevarat Rusia o amenintare directa la adresa securitatii. Iar in aceasta privinta, nu exista o intelegere intre cele doua guverne.”
Ungaria a incercat sa se impace cu vecinii sai. Dupa alegerea sa in luna mai, noul presedinte al Ungariei, Katalin Novak, a facut prima sa calatorie in strainatate la Varsovia, in incercarea de a consolida alianta.
Contrar afirmatiilor conform carora V4 este mort, Slovacia i-a gazduit saptamana trecuta pe presedintii celor patru tari membre V4 pentru a discuta despre securitatea regionala si criza energetica. Insa, in conferinta de presa de inchidere, presedintele Slovaciei, Zuzana Caputova, a subliniat pozitia inconsecventa a V4 cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei. Aceste inconsecvente au iesit din nou la suprafata la 17 octombrie, cand Ungaria s-a abtinut in ceea ce priveste infiintarea unei misiuni a UE pentru antrenarea trupelor ucrainene.
Ruptura dintre Polonia si Ungaria este doar cel mai recent semn de divergenta intre cvartetul central-european, ai carui politicieni sunt mai putin omogeni din punct de vedere politic decat in 2015-2016, cand s-au unit in mare parte impotriva cotelor de refugiati in timpul crizei migratiei.
In ciuda diferentelor privind razboiul din Ucraina, Polonia si Ungaria au o viziune comuna asupra statului de drept si a rolului institutiilor UE. Luna trecuta, eurodeputatii PiS s-au alaturat altor partide nationaliste pentru a vota impotriva unei rezolutii a Parlamentului European care cataloga Ungaria drept o „autocratie electorala”. Cele doua parti ar putea totusi redescoperi interesul de a lucra impreuna, in conditiile in care ambele parti risca sa ramana fara o parte din fondurile UE din cauza preocuparilor legate de coruptie si de un sistem judiciar politizat.
