Cum a devenit traficul de droguri o „cauza nationala” in Franta
Franta se confrunta cu o crestere alarmanta a violentei legate de droguri, de la crime ingrozitoare din Marsilia pana la ciocniri mortale in orase mai mici. Pe masura ce retelele criminale prospera, guvernul a declarat ca lupta impotriva traficului este o „cauza nationala” – dar expertii avertizeaza ca aceasta criza ar putea scapa de sub controlul fortelor de ordine, potrivit France24.
In ultimele saptamani, ziarele au fost pline de stiri despre violente legate de droguri. Un adolescent a fost injunghiat de 50 de ori si ars de viu intr-un asasinat legat de droguri, in Marsilia, luna trecuta. Cateva zile mai tarziu, un fotbalist de 36 de ani a fost impuscat cu sange rece de un minor. Ambele crime au avut loc in Marsilia, al doilea oras ca marime al tarii, dar si unul dintre cele mai sarace si in prezent epicentrul violentei bandelor legate de traficul de droguri.
Dar orasele mai mici si chiar zonele rurale se confrunta, de asemenea, cu violente fara precedent legate de traficul de droguri si de reglare de conturi. Pe 26 octombrie, un copil de 5 ani a fost ranit in urma unui incident armat in Rennes, nord-vestul Frantei, in timp ce in Poitiers, unde se afla aproximativ 90.000 de locuitori, un baiat de 15 ani a murit dupa ce a fost impuscat in cap in timpul unor ciocniri sangeroase intre traficanti de droguri pe 31 octombrie.
Cresterea cazurilor de violenta mortala in jurul traficului de droguri a determinat chiar instantele din Marsilia sa inventeze un nou termen, „narcoomucidere”, pentru a descrie persoanele ucise in situatii legate de traficul de droguri, uneori pur si simplu pentru ca se aflau in locul nepotrivit la momentul nepotrivit.
In mai, fostul ministru de interne al Frantei, Gerald Darmanin, a numit traficul de droguri „cea mai mare amenintare la adresa unitatii nationale”. Iar actualul guvern, care a venit la conducere in iunie, a continuat sa adopte o linie dura in aceasta problema.
Actualul ministru de Interne, Bruno Retaileau, a declarat la 1 noiembrie ca situatia din Franta a atins un „punct de cotitura”. Tara se confrunta cu un ultimatum, a spus el: „mobilizare completa” sau „mexicanizare” – un termen folosit pentru a descrie amploarea traficului de droguri in Franta care risca sa atinga niveluri similare cu cele din Mexic, unde violenta legata de droguri este larg raspandita.
Lupta impotriva traficului de droguri a devenit acum o „cauza nationala”, potrivit atat lui Retaileau, cat si ministrului Justitiei, Didier Migaud, care au vorbit despre aceasta problema saptamana trecuta la Marsilia.
Dupa o investigatie care a durat sase luni, o comisie de ancheta a Senatului a publicat un raport in luna mai a acestui an care a facut un bilant al situatiei din Franta si a emis recomandari. Descoperirile au fost acuzatoare. Acesta a descris unele zone ale tarii ca fiind „scufundate”, in timp ce traficul de droguri a capatat o „pozitie insidioasa care se dezvolta zilnic” in altele.
Semnalele de alarma trase de autoritatile franceze par sa rezoneze in randul publicului larg. Criminalitatea si violenta sunt principalele ingrijorari pentru francezi, potrivit unui raport realizat de Ipsos in septembrie. Si trei sferturi din cele 1.019 persoane intervievate de YouGov in noiembrie au declarat ca sunt „preocupate” de traficul de droguri din tara.
„Este cu siguranta o preocupare reala pentru persoanele care traiesc in cartierele cu venituri mici, care se afla in prima linie a violentei”, a afirmat Marie Jauffret-Roustide, sociolog la Institutul National de Sanatate si Cercetare Medicala (Inserm) si membru al comitetul stiintific al Agentiei Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA). „Dar asa a fost intotdeauna. Ceea ce este diferit acum este ca violenta s-a extins in orasele mici si mijlocii, chiar si in zonele semirurale”, a explicat Jauffret-Roustide.
Violenta legata de droguri a luat vietile a 49 de persoane doar in Marsilia anul trecut – un nivel record conform agentiei de presa AFP si procurorului orasului. Dar a existat o scadere semnificativa in acest an, cu 17 decese inregistrate de la inceputul anului 2024 pana la inceputul lunii octombrie.
Pentru a compara, intre aprilie si martie 2023, in Marea Britanie, 1.627 de omucideri inregistrate de politie au fost legate de droguri.
Dar afacerile sunt in plina expansiune. Grupurile infractionale se dezvolta pe o piata ilegala care se estimeaza ca produce peste 3,5 miliarde de euro anual numai in Franta. Si pe teren, retelele de traficanti si-au schimbat modelele de afaceri si au devenit mai priceputi sa distribuie ieftin si rapid.
In noiembrie 2023, seful politiei franceze Frederic Veaux a declarat ca „traficantii opereaza sub o logica economica pe care as descrie-o drept capitalista si ultraliberala, cu o dorinta constanta de cucerire si dezvoltare a pietelor”.
„Marii castigatori sunt cei mai apropiati de productie”, a afirmat Jauffret-Roustide. Insa „manutele” care ies sa livreze substantele ilegale consumatorilor „castiga foarte putin”, sunt „foarte tineri” si sunt cele „mai susceptibile sa experimenteze violenta legata de droguri”, a spus ea.
Pentru a face o imagine exhaustiva a starii de fapt din tara, cercetatorii iau in considerare, de asemenea, confiscarile politiei si anchetele de consum.
„Consumul de droguri legale precum tutunul si alcoolul a scazut constant in ultimele decenii”, a explicat Jean-Pierre Couteron, psiholog clinician specializat in adictii. Consumul de canabis, pe de alta parte, a ramas stabil din 2017, conform Observatorului francez al drogurilor si tendintelor de dependenta (OFDT).
Insa consumul de narcotice precum cocaina a „crescut semnificativ”, a constatat OFDT. Mai mult, cu 50% mai multi adulti francezi intre 18 si 64 de ani au declarat ca au consumat o substanta ilicita, alta decat canabisul, cel putin o data din 2017.
Canabisul si cocaina sunt drogurile cele mai consumate de populatia franceza.
„Nivelurile de consum sunt mai mari decat ar trebui”, a spus Couteron. „Dar nu exista nimic [care sa semnaleze] ca suntem ca Mexicul”, a adaugat el.
In 2022, capturile de droguri au atins un maxim istoric in Franta, potrivit Ministerului de Interne.
Si cand vine vorba de productie, substante precum cocaina au atins, de asemenea, niveluri record. Acest lucru, impreuna cu „accelerarea globalizarii”, creeaza un teren fertil pentru o piata ilegala infloritoare, a spus Couteron.
Franta se afla la intretaierea rutelor de droguri si o locatie geografica privilegiata pentru traficanti. Canabisul intra in tara din Maroc, prin Spania, in timp ce cocaina vine din tari sud-americane precum Peru, Columbia si Bolivia prin porturile din nordul Europei, precum Anvers sau Rotterdam sau orasul francez din nord, Le Havre.
Dar caile mai noi de contrabanda pentru cocaina sunt, de asemenea, exploatate din ce in ce mai mult de traficanti in ultimii ani. „Avem cocaina care vine din Guyana Franceza”, a explicat Jauffret-Roustide. Oameni saraci care cred ca pot castiga niste bani rapid devenind carausi, ingerand adesea baloane cu substante ilicite si transportandu-le cu avionul. „Dar de fapt, este o afacere extrem de periculoasa”, a spus ea.
Odata ajunse in Franta, au devenit, de asemenea, mai usor ca niciodata de gasit. Numerele de telefon ale dealerilor pot fi gasite pe autocolante lipite prin orase, dealerii folosesc tehnici de marketing si promotii prin aplicatii precum Snapchat, WhatsApp si Telegram. Si de la pandemia de COVID-19, livrarile la domiciliu au devenit mai comune. O „uberizare” a modelului de afaceri a facut cumpararea de droguri la fel de usor ca o comanda de pizza.
In timp ce pretul drogurilor a ramas relativ stabil, puritatea lor a crescut. Continutul mediu de THC (compus psihoactiv principal) din rasina de canabis s-a dublat in ultimii 10 ani, potrivit OFDT. Acelasi lucru se poate spune despre cocaina, care este semnificativ mai pura decat era acum un deceniu.
Franta nu a reusit sa puna capat traficului de droguri, chiar daca guvernele succesive au petrecut decenii luptand impotriva acestora. „Nu numai ca tara noastra se afla intr-un punct critic”, se arata in raportul Senatului publicat anul trecut, „dar, mai presus de toate, raspunsul statului este lipsit de resurse, de claritate si de coerenta”.
Couteron a observat consecintele actiunii prohibitive a Frantei asupra traficului de droguri. Desi este de acord ca statul nu a facut suficient, el nu crede ca injectarea mai multor resurse in fortele de politie sau sistemul de justitie va rezolva ceva.
„Acest razboi impotriva traficului de droguri ma tulbura din cauza naivitatii sale. [Traficul de droguri] este o piata care a crescut… Si din moment ce piata nu a fost administrata de statul francez, ci de mafie si bande, a devenit ceea ce este acum – ceva violent si dramatic.
Trebuie sa aruncam o privire mai atenta asupra comportamentului consumatorilor… Intotdeauna vor exista consumatori de droguri care cauta substante, dar nu este responsabilitatea lor sa gestioneze piata”, a spus Couteron.
Cu toate acestea, aruncarea vinei pe umerii consumatorilor pare sa faca parte din planul de atac al guvernului francez. In timpul interpelarilor guvernamentale din Senat, de pe 23 octombrie, ministrul de Interne Retaileau a anuntat ca doreste sa vizeze consumatorii de narcotice.
„[Aceasta logica] se bazeaza pe faptul ca, daca sperii consumatorii spunandu-le ca vor exista sanctiuni mai mari pentru utilizarea de substante ilegale, ei vor inceta. Dar, de fapt, studiile stiintifice au aratat ca motivele pentru care oamenii consuma droguri sunt mai complicate. Legea are o influenta redusa asupra comportamentului consumatorului”, a spus Jauffret-Roustide.
Sociologul crede ca „examinarea si crearea de contexte favorabile” pentru a ajuta la limitarea consumului, „mai ales in randul tinerilor”, cum ar fi crearea de programe care se concentreaza pe beneficiul psihiatriei generale, bunastarea psihologica si fizica a adultilor tineri, asa cum a reusit cu succes Islanda, este „mai utila” decat regimurile prohibitive.
Deocamdata, insa, la orizont pare sa se prefigureze un raspuns consolidat al guvernului, cu o predilectie pentru lege si ordine.
